Ministrul polonez al Sănătății a anunțat că aproximativ 64 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 trebuie distruse, după ce o instanță belgiană a obligat Varșovia să respecte un acord cu gigantul farmaceutic Pfizer. Tribunalul de primă instanță de la Bruxelles a hotărât miercuri că Polonia trebuie să accepte și să plătească peste 5,6 miliarde de zloți (1,3 miliarde de euro) pentru dozele de vaccin pe care anterior le-a refuzat. România se află într-o situație similară.
Decizia belgiană și impactul asupra Poloniei
Decizia instanței belgiene survine în urma unui litigiu privind contractele de achiziție a vaccinurilor COVID-19. În timpul pandemiei, în 2021, Comisia Europeană a negociat un contract colectiv cu Pfizer, angajându-se să cumpere un anumit număr de doze pentru statele membre. Însă, dupăă ce oficialii polonezi au refuzat ulterior preluarea și plata acestor doze, instanța belgiană a hotărât că Polonia trebuie să își asume responsabilitatea financiară pentru aceste doze.
„Este un proces fără precedent, care a fost soluționat prin această decizie judiciară,” a declarat Ministrul polonez al Sănătății, adăugând că aceasta are implicații majore pentru sistemul de sănătate al țării. Aproximativ 64 de milioane de doze urmează să fie distruse, ceea ce reprezintă o pierdere semnificativă pentru resursele limitate ale Poloniei.
Situația similară a României și riscul pentru stocurile de vaccin
România se află într-o situație similara, fiind implicată într-un proces juridic legat de achizițiile de vaccinuri din pandemie. În cazul Poloniei, au fost deja identificate doze ce urmează să fie distruse, după ce țara a refuzat să le preia și să plătească pentru ele. Autoritățile române nu au anunțat deocamdată decizii definitive, însă riscul de a ajunge în aceeași situație cu Polonia nu poate fi ignorat.
Datorită valorii financiare uriașe și a preocupărilor legate de gestionarea stocurilor, specialiștii avertizează asupra unor posibile costuri suplimentare pentru bugetul național, dacă și România va fi forțată să plătească pentru doze nepreluate sau să le distrugă. În plus, problema legislației și a acordurilor contractuale rămâne un punct critic în discuții, cu multiple întrebări despre responsabilitatea statelor în achiziționarea vaccinurilor.
Este de așteptat ca autoritățile române să analizeze cu atenție următorii pași, având în vedere presiunea juridică exercitată asupra Poloniei. La nivel european, discuțiile privind modul în care se gestionează contractele cu companiile farmaceutice și responsabilitatea statelor în astfel de situații sunt în plină desfășurare.
Decizia instanței belgiene marchează un precedent în modul în care sunt gestionate obligațiile contractuale în contextul pandemiei. Pentru moment, nu a fost anunțată o dată clară pentru eventuale proteste sau acțiuni legale suplimentare, însă situația va necesita cel mai probabil intervenții din partea Uniunii Europene și a statelor membre, pentru a clarifica și preveni astfel de dispute în viitor.
