Conform Snppc.ro: Salariul minim pe economie depășește, din nou, grila de început a polițiștilor
Începând cu 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară va crește la 4.325 lei lunar, o majorare de 6,8% față de nivelul actual. Această modificare, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 146/2026, ridică provocări majore pentru sistemul de salarizare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Conform datelor, salariul de funcție al unui polițist debutant este, în prezent, de 4.075 lei, urmând să fie cu 250 de lei sub noua limită minimă garantată prin lege.
Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor din România (FSNPPC) trage semnalul de alarmă
Reprezentanții FSNPPC au atras atenția pe parcursul acestui an, în cadrul ședințelor Comisiei de dialog social de la MAI, asupra acestei situații calificate drept „injustă și discriminatorie”. Sindicatele afirmă că Guvernul nu a reacționat și a ales să ignore importanța ordinii și siguranței publice, a apărării țării și a securității granițelor României, UE și a Spațiului Schengen.
Soluții temporare în loc de reformă salarială
În loc de o aliniere firească și o recunoaștere a riscurilor inerente și a importanței sociale a muncii depuse de polițiști, jandarmi, pompieri și militari, guvernanții vor apela, cel mai probabil, la „soluții de avarie”. Acestea ar putea consta în acordarea unor sume compensatorii sau a unor diferențe tranzitorii, considerate a fi „petice” aplicate unui sistem de salarizare deja profund afectat. Deformarea sistemului este pusă pe seama ordonanțelor de urgență succesive, care au dus la neaplicarea integrală a Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea, în special în ceea ce privește Structurile de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională (SAOPSN).
O sfidare la adresa securității naționale în context de război
Situația este prezentată ca o „sfidare la adresa securității naționale, în context de război”. Se subliniază contextul geopolitic tensionat din ultimele decenii, cu un conflict armat la granița cu Ucraina și cu provocări de securitate fără precedent pe teritoriul României. Aceste evenimente pun o presiune enormă pe structurile de apărare, ordine publică și securitate națională.
În paralel cu aceste provocări, se menționează achizițiile directe de miliarde de euro și discursurile oficiale laudative la adresa rezilienței și sacrificiului forțelor de ordine. Cu toate acestea, realitatea din fluturașii de salariu arată, conform FSNPPC, că statul tratează polițistul debutant „ca un muncitor necalificat”.
Deficit de personal și reticență în atragerea de tineri în sistem
Soluția artificială a „sumelor compensatorii” este văzută ca un semn al dezinteresului pentru o reformă salarială predictibilă. Structurile MAI și MAPN se confruntă de patru ani cu un deficit istoric de personal și cu o reticență fără precedent în ceea ce privește acceptarea carierelor militare și de poliție. Motivele invocate sunt lipsa predictibilității în ceea ce privește salarizarea, cariera și, implicit, pensionarea.
Întrebarea retorică adresată de FSNPPC subliniază discrepanța: cum poate statul român să atragă tineri în școlile de poliție și militare, când un civil debutant beneficiază de un salariu minim garantat prin lege, care depășește grila de început a celor care își riscă viața pentru siguranța țării?
FSNPPC afirmă, în final, că solicitarea de disponibilitate permanentă, sacrificiu și devotament în condiții de criză, oferind în schimb un salariu de bază sub minimul pe economie, fără sporuri și adaosuri, reprezintă un act de „iresponsabilitate guvernamentală”. Acesta ar vulnerabiliza direct siguranța României, a Europei și a spațiului Schengen.
Sursa: Snppc.ro
