Conform Digi24: Sistemul de sănătate din România se confruntă cu o serie de provocări interconectate care afectează direct accesul pacienților la tratamente adecvate și la timp. Discuțiile recente în spațiul public au evidențiat probleme precum sustenabilitatea finanțării sistemului, disponibilitatea medicamentelor, importanța utilizării produselor generice și biosimilare, continuitatea terapiilor și întârzierile semnificative în compensarea medicamentelor inovatoare. Toate aceste aspecte converg către o întrebare fundamentală: cum ne asigurăm că fiecare pacient primește tratamentul corect, în momentul optim?
O strategie unitară pentru medicament
Experții și profesioniștii din domeniul sănătății semnalează că soluția constă într-o politică a medicamentului bine definită și coerentă. Aceasta trebuie construită pornind de la nevoile reale ale pacienților și implicând toate părțile interesate. O astfel de abordare ar putea armoniza aspecte precum accesul la terapiile noi, optimizarea bugetului alocat medicamentelor și asigurarea unui flux constant de medicamente pe piață, inclusiv a celor generice și biosimilare, care pot reduce costurile fără a compromite calitatea.
Problemele legate de disponibilitatea medicamentelor nu sunt izolate, ci reflectă, în multe cazuri, deficiențe în planificarea și gestionarea achizițiilor, precum și în predictibilitatea pieței. Lipsa unui mecanism transparent și eficient de prognoză a necesarului de medicamente poate duce la penurii critice, afectând direct pacienții care depind de anumite tratamente. În paralel, procesul de evaluare și includere a medicamentelor inovatoare pe lista de compensate este adesea prelungit, creând decalaje majore între momentul apariției unei terapii eficiente în alte țări și momentul în care devine accesibilă pacienților români.
Discuția despre medicamentele generice și biosimilare este, de asemenea, crucială. Deși acestea oferă alternative terapeutice la costuri mai reduse, utilizarea lor nu este încă pe deplin optimizată în România. Promovarea lor, alături de o informare corectă a medicilor și pacienților, ar putea elibera resurse financiare importante în sistemul de sănătate, resurse ce pot fi ulterior redirecționate către acoperirea terapiilor noi sau către alte nevoi stringente.
Provocările financiare și accesul la inovație
Sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate rămâne un subiect de dezbatere permanent. Alocarea bugetară pentru medicamente este un capitol important, iar presiunea de a acoperi costurile tot mai mari ale terapiilor inovatoare se resimte acut. Lipsa unor fonduri predictibile și suficiente creează un cerc vicios, unde întârzierile în compensare devin norma, iar pacienții sunt forțați să suporte costuri considerabile din propriile buzunare sau să renunțe la tratament.
Timpul necesar pentru ca terapiile inovatoare să ajungă pe lista de compensate este un alt punct nevralgic. Procesele administrative complexe, lipsa unei evaluări rapide și eficiente a raportului cost-eficacitate, precum și rigiditatea bugetară contribuie la acest decalaj. În multe cazuri, pacienții români au acces la medicamente de ultimă generație cu ani mai târziu față de colegii lor din alte state europene. Această întârziere poate avea consecințe dramatice asupra evoluției bolii și a calității vieții pacienților.
Nevoia de predictibilitate și transparență
Pentru a rezolva aceste probleme complexe, este necesară o strategie națională coerentă privind medicamentul. Aceasta ar trebui să includă mecanisme clare pentru prognozarea nevoilor, gestionarea stocurilor, accelerarea procesului de evaluare și compensare a medicamentelor noi, precum și strategii pentru promovarea utilizării raționale a medicamentelor generice și biosimilare. Transparența în procesele decizionale și implicarea activă a tuturor actorilor din sistem – autorități, producători, profesioniști din sănătate și reprezentanți ai pacienților – sunt esențiale pentru a construi încredere și a asigura succesul oricărei reforme.
În paralel, este crucială o mai bună monitorizare a pieței farmaceutice pentru a preveni situațiile de penurie și pentru a asigura continuitatea tratamentelor. Abordarea acestor provocări necesită o viziune pe termen lung și o angajare fermă din partea factorilor de decizie, cu accent pe optimizarea fluxurilor financiare și administrative.nnAgenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, alături de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, joacă un rol central în implementarea politicilor privind medicamentul.
Sursa: Digi24
