Conform Romania-insider.com: Contestație la curtea constituțională pentru legea integrității
Partidele Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR) au sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la Legea Integrității, recent adoptată. Principala nemulțumire vizează o prevedere considerată de liberali și de USR ca fiind o încălcare a principiului constituțional al neretroactivității legii. Această lege este un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar promulgarea sa întârziată ar putea pune în pericol obținerea unei granturi europene în valoare de 771 de milioane de euro.
Articol contestat și implicații europene
Contestația depusă la CCR se concentrează pe un amendament inițiat de Partidul Social Democrat (PSD) în Parlament. Acesta stipulează că aleșii locali care au fost anterior constatați în conflict de interese își vor pierde mandatele odată cu intrarea în vigoare a noii legi. Problema ridicată de PNL și USR este că sancțiunea dispunerii pierderii mandatului nu era prevăzută în legislația în vigoare la momentul producerii faptei.
Potrivit opoziției, această prevedere contravine articolului 15 din Constituția României, care statuează că legile se aplică, în general, doar situațiilor viitoare, cu excepția cazurilor în care noile prevederi penale sunt mai favorabile acuzatului. Amendamentul în cauză este, de altfel, strâns legat de situația primarului din Timișoara, Dominic Fritz. Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat că acesta s-a aflat în conflict de interese după ce a aprobat un document de urbanism care viza un consilier local ce îi împrumutase anterior bani în campania electorală.
PSD acuză PNL și USR de punerea în pericol a fondurilor europene
Ca răspuns la acțiunea PNL și USR, social-democrații au acuzat, pe 6 august, cele două partide că pun în pericol grantul de 771 de milioane de euro din PNRR. PSD susține că sesizarea la Curtea Constituțională riscă să împiedice România să îndeplinească termenul limită de 31 august pentru adoptarea legii, un jalon crucial în cadrul mecanismului european.
Cu toate acestea, social-democrații nu au oferit o poziție clară sau un răspuns concret la argumentul opoziției referitor la potențiala neconstituționalitate a amendamentului din cauza aplicării retroactive a sancțiunilor. Rolul Curții Constituționale va fi acum să stabilească dacă prevederile contestate se aliniază cu legea fundamentală a țării. Decizia CCR va influența direct posibilitatea ca legislația să fie promulgată la timp pentru îndeplinirea angajamentului României față de fondurile europene.
Sursa: Romania-insider.com
