PNL blocat de AEP pe reforma instituției. Țuțuianu explică

Țuțuianu respinge acuzațiile PNL privind modificarea legislației partidelor Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), ADRIAN ȚUȚUIANU, a...

PNL blocat de AEP pe reforma instituției. Țuțuianu explică

Conform Mediafax: Țuțuianu respinge acuzațiile PNL privind modificarea legislației partidelor

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), ADRIAN ȚUȚUIANU, a respins vineri acuzațiile formulate de Partidul Național Liberal (PNL) referitoare la o presupusă intenție de a bloca alianțe electorale prin modificarea legislației partidelor politice. Șeful AEP a declarat la Digi24 că propunerile au fost discutate cu formațiunile politice încă din luna august, iar scopul instituției este simplificarea procedurilor.

„Este o prostie pe care o vehiculează în spațiul public oameni politici care nu vor să vadă realitatea”, a afirmat Țuțuianu, referindu-se la acuzațiile PNL. Acesta a subliniat că Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-au pronunțat anterior asupra aspectelor legate de înregistrarea partidelor, fără ca acestea să fi ridicat obiecții.

Președintele AEP a precizat că au avut loc consultări cu partidele politice, atât parlamentare, cât și neparlamentare, deși recunoaște că acestea nu s-au desfășurat la nivelul conducerilor formațiunilor. A menționat că un reprezentant al PNL, MIHAI VOICU, a participat la o întâlnire în august pe această temă. Propunerea ca AEP să realizeze înregistrarea partidelor, în locul procedurii judiciare actuale, este justificată de Țuțuianu prin existența unor modele similare în alte state, accentuând dorința de simplificare a formalităților.

Numărul minim de membri fondatori: o comparație europeană

Referitor la creșterea numărului minim de membri fondatori de la trei la o sută, ADRIAN ȚUȚUIANU a explicat că AEP a analizat legislația altor țări din Uniunea Europeană. A indicat Ciprul, unde sunt necesari 100 de membri pentru înființarea unui partid, considerând aceasta o cifră minimă din statele UE care cer un număr de membri.

Țuțuianu a adus în discuție și alte exemple, menționând Germania, unde este nevoie de 10.000 de susținători pentru a candida, și Croația, unde sunt necesari 300 de membri. În ceea ce privește denumirile partidelor, a argumentat necesitatea ca acestea să fie suficient de distincte pentru a evita confuzia în rândul alegătorilor, un principiu valabil și pentru asociații și fundații.

Autoritatea Electorală Permanentă a transmis, printr-un comunicat de presă, că activitatea instituției trebuie să rămână în afara disputelor politice și a reiterat caracterul său autonom și apolitic. AEP consideră că încercările de a o transforma într-o țintă a disputelor dintre partide sunt respinse categoric. Instituția a subliniat că necesitatea restructurării sale a fost analizată și fundamentată într-un raport transmis Parlamentului.

Proiecte legislative pentru modernizarea sistemului electoral

AEP a informat că, în ultimele nouă luni, au fost elaborate cinci inițiative legislative menite să modernizeze cadrul electoral din România. Acestea vizează aspecte precum transparența publicității politice, conform regulamentelor europene, transpunerea directivelor UE privind participarea cetățenilor Uniunii la alegerile locale și europarlamentare, reglementarea alegerilor anticipate, reorganizarea AEP și modificarea legislației partidelor politice.

Propunerile au fost discutate cu reprezentanți ai partidelor, ai societății civile și ai mediului universitar. În paralel, un proiect privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale este într-un stadiu avansat, iar AEP pregătește documentația pentru un viitor Cod electoral.

Autoritatea Electorală Permanentă atrage atenția că Regulamentul de organizare și funcționare a instituției, depus la Parlament în martie 2026, nu a fost aprobat. AEP consideră nefondate acuzațiile conform cărora inițiativele legislative ar servi interesele unui anumit partid, calificându-le drept o încercare de politizare a unei reforme necesare. Rapoartele de activitate din 2024 și 2025 documentează problemele sistemului electoral, iar reforma este, potrivit instituției, dedicată funcționării corecte a democrației.

Schimbările propuse urmăresc eliminarea disfuncționalităților legislative, creșterea transparenței și consolidarea mecanismelor de control și responsabilitate în procesul electoral. AEP reamintește că se află sub autoritatea Parlamentului, iar autonomia sa trebuie respectată și protejată.

Sursa: Mediafax