Dezbatere publică mocnită și modificări controversate ale regulamentului de parcări la PMB
Ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB) din 2 aprilie a fost scena unor decizii rapide și decisive privind politicile de parcare ale Capitalei, în contextul în care vizibilitatea dezbaterii publice a fost afectată de schimbări neanunțate anterior. Cu doar patru zile înainte de încheierea procesului de consultare, proiectele care vizau eliminarea gratuității pentru anumite categorii de vehicule, precum cele hibride și cele electrice, au fost supuse votului, fără să fi avut parte de o dezbatere publică completă și transparentă.
Primăria Capitalei a reconsiderat și a schimbat termenul limită pentru transmiterea opiniilor din partea cetățenilor, eliminând astfel posibilitatea de a participa în mod real la procesul decizional. Inițial, cetățenii aveau timp până pe 6 aprilie pentru a-și exprima recomandările, însă această dată a fost modificată brusc la 2 aprilie, zi în care proiectele au fost deja aprobate. Solicitările jurnaliștilor de clarificare privind motivele acestei hotărâri au fost ignorate, iar autoritatea locală nu a oferit explicații oficiale până în prezent, preferând să justifice decizia prin efectele negative asupra administrării domeniului public, invocând „ocuparea prelungită a locurilor de parcare” și „disfuncționalități administrative” generate de gratuitate.
Legea nr. 52/2003 stipulează reguli clare despre termenele de dezbatere publică și transmitere a propunerilor, stabilind minim 30 de zile pentru elaborarea proiectelor și cel puțin 10 zile pentru consultări. Excepțiile sunt rezervate situațiilor de urgență, însă în cazul Bucureștiului, lipsa unor explicații concrete despre motivul regimului de urgență pentru proiecte alimentată de criticile din mediul jurnalistic și social ridică semne de întrebare. În documentele postate pe site-ul PMB, se invocă necesitatea de a evita „o gravă atingere adusă interesului public”, însă rămâne incert dacă această explicație este întemeiată sau doar formală.
Consiliul General a decis, totuși, menținerea facilității de parcare gratuită pentru mașinile electrice, aprobând amendamentul depus de USR și REPER, în cadrul unei ședințe care a avut loc fără opoziție majoritară. Astfel, această facilitate va fi valabilă până la sfârșitul anului 2027, după ce a fost votată cu 38 de voturi pentru, patru abțineri și trei contra. În același timp, proiectul de eliminare a gratuității pentru mașinile hibride a trecut cu unanimitate, fiind aprobat cu 42 de voturi pentru și o abținere, fără a fi menținută această facilitate pentru vehiculele ecologice.
De precizat că, inițial, proiectul vizând eliminarea completă a gratuității pentru toate vehiculele eco, fie electrice, fie hibride, fusese propus de Ciprian Ciucu, în baza argumentului că numărul acestora este prea mare și că măsura a fost destinată în trecut promovării mobilității sustenabile, însă nu mai este justificată în prezent. Argumentele oficiale ale PMB se bazau pe „efecte negative continue asupra administrației domeniului public”, vizând ocuparea prelungită a locurilor și afectarea echitabilității, dar dezbaterea rămâne privată, fără o discuție publică clară desfășurată anterior.
Evenimentul la care s-au luat decizii legate de parcări a fost marcat și de aprobarea proiectului pentru eliminarea gratuității pentru jurnaliști. Cu 46 de voturi favorabile, această măsură a trecut, atrăgând critici din partea celor interesați de transparența procesului legislativ. Inițial, proiectul prevedea eliminarea totală a facilităților pentru toate categoriile, însă decizia finală nu face distincție între vehiculele electrice și cele hibride, menținând un regim diferențiat pentru diferitele categorii de utilizatori.
Pe fond, deciziile din această ședință exemplifică modul în care politica locală în București descrie uneori o transparență limitată, cu modificări rapide ale regulilor și fără o dezbatere onestă, în special în contextul adoptării hotărârilor în regim de urgență. În lipsa unor explicații consistente, îngrijorările legate de influența factorilor politici asupra deciziilor administrative rămân pe masă, în timp ce cetățenii se află în continuare în așteptarea unor clarificări definitive din partea autorităților.
