Parcul Tineretului devine, din nou, un exemplu de implicare comunitară în menținerea și conservarea unor spații verzi din București, în condițiile în care traseul zilnic al parcului a fost marcat, recent, de activitatea voluntarilor și de proiectele de regenerare urbană

Parcul Tineretului devine, din nou, un exemplu de implicare comunitară în menținerea și conservarea unor spații verzi din București, în condițiile în care traseul zilnic al parcului a fost marcat, recent, de activitatea voluntarilor și de proiectele de regenerare urbană.

Pajiștile urbane, o necesitate pentru orașe

Chiar dacă au dimensiuni modeste, două alei de pământ din interiorul Parcului Tineretului reprezintă un model de implicare civică și de natură restaurată, pe care ar trebui să-l urmeze și alte primării de sector. Pajiștile urbane sunt zone de vegetație naturală, menite să acționeze ca zone tampon pentru praful urban și să înfrumusețeze peisajul, dar și să sprijine biodiversitatea locală.

La fața locului, voluntarii Asociației Parcul Natural București se ocupă de întreținerea acestor spații, punând în practică un proiect care pare să necesite un efort minim, însă impactul său este considerabil. Alex Opriță, unul dintre membrii asociației, explică că aceste pajiști sunt apreciate pentru explosionale de culoare în perioada de înflorire și pentru rolul lor în cycle-ul natural al plantelor, deoarece timpul pentru uscarea și semințarea plantelor este vital pentru regenerarea zonei.

Provocări și beneficii ale întreținerii acestor spații

Deși activitatea voluntarilor este lăudabilă, aceștia se confruntă cu și dificultăți, precum distrugerea intenționată a unor elemente precum insule de cuibărire. În cazul insulei pentru păsări, primăvara trecută, cineva a intrat în lac și a smuls-o, însă voluntarii au reușit să o reampeseze, iar acum chirele de baltă și-au reluat cuibăritul, având chiar o pereche de pui.

Un alt aspect semnalat de Alex Opriță ține de percepția publicului față de aceste zone. Dacă oamenii ar fi mai bine informați, ar înțelege beneficiile ecologice și estetice ale pășunilor urbane, reducând comportamentele neadecvate, precum ruperea florilor sau circulația pe iarba neamenajată. „Dacă zona nu e percepută ca fiind în paragină, ci ca un proiect de regenerare, beneficiile devin mai clare pentru public”, afirmă el.

Voluntarii și aprecierea muncii lor

Mai mult, voluntarii, implicați în amenajarea și întreținerea acestor spații, consideră contribuția lor ca pe un mod de a aduce un plus de vitalitate parcului. Viorel, pasionat de fotografie și activ în mediul ambiental, a povestit despre o intervenție recentă, când a salvat un corcodel prins în gută de pescuit, pe 1 aprilie, Ziua Mondială a Păsărilor. Acesta a explicat că echipajele de intervenție au avut dificultăți în scoaterea păsării din lac, însă au reușit și i-au predat animalul pentru tratare și eliberare.

Camelia, de asemenea voluntar, a spus că pentru ea, orice lucru făcut pentru aceste spații reprezintă o experiență personală valoroasă. Ea susține că manifestările de implicare în natură trebuie să devină o prioritate și că statutul zonei trebuie schimbat, tranformând pășunile urbane în adevărate refugii pentru biodiversitate.

Activitățile de întreținere și amenajare continuă și, conform celor implicați, pot fi replicate mai extins de către primării. În prezent, acestea contribuie la conservarea unui habitat pentru speciile locale și la menținerea unui echilibru ecologic în parc. În cursul zilei de 4 aprilie, voluntarii au continuat trasarea noilor poteci și instalarea materialelor pentru protejarea zonei, demonstrând că, în ciuda vremii ploioase, motivația lor rămâne vie.

Ana Vasilescu

Autor

Lasa un comentariu