Cristian Popescu Piedone a pierdut definitiv procesul intentat Agenției Naționale de Integritate (ANI), confirmând astfel că a încălcat legea privind conflictul de interese. Decizia, pronunțată recent de Curtea de Apel București, îi interzice fostului edil să ocupe funcții publice pentru următorii trei ani, consolidând astfel o serie de sancțiuni care îl vizează în mod direct.
O încrâncenare judiciară cu implicări politice
În februarie 2024, ANI a formulat acuzații ferme împotriva fostului primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, susținând că acesta s-a făcut vinovat de un conflict de interese grave. În timpul mandatului său, Piedone ar fi semnat o dispoziție prin care ginerele său, Ion Robert Florin, a fost numit membru în Comisia pentru Vânzarea Spațiilor Comerciale, obținând astfel venituri de peste 100.000 de lei în perioada 2021-2022. Potrivit ANI, acest lucru a fost făcut în mod intentionat, fără respectarea prevederilor legale, pentru a obține un folos material direct.
Dispoziția semnată de Piedone, în exercitarea atribuțiilor de primar, a creat un conflict de interese direct, deoarece ginerele său a beneficat de poziția sa pentru a obține venituri considerabile, în condițiile în care această situație a fost infirmată de justiție. “În exercitarea atribuțiilor de primar, [Cristian Popescu Piedone – n.r.] a emis și a semnat dispoziția de numire a ginerelui său … în calitate de membru al Comisiei pentru vânzarea spațiilor comerciale sau de prestări servicii care cad sub incidența Legii nr. 550/2002, calitate de pe urma căreia a obținut un folos material (venituri încasate în anii 2021 și 2022) în valoare totală de 109.520 RON“, precizează comunicatul ANI.
Reacția și debunarea acuzațiilor
Popescu Piedone a reacționat imediat, negând acuzațiile și anunțând că va contesta decizia în instanță. Politicianul a susținut că ANI l-ar fi manipulat pentru scopuri politice, acuzând că i-ar fi încălcat dreptul la apărare. În același timp, anunțase intenția de a candida din nou pentru funcția de primar al Capitalei, lucru ce a atras critici din partea oponenților, care îl acuză că a folosit conflictul de interese ca pretext pentru consolidarea poziției politice.
Curtea de Apel București a respins în martie anul trecut contestația formulată de Piedone împotriva deciziei ANI. Ulterior, fostul primar a făcut recurs, însă decizia definitivă de acum confirmă sancțiunea și interzicerea sa de a ocupa funcții publice pentru următorii trei ani, în condițiile în care cazul rămâne un exemplu clar de gestionare discutabilă a atribuțiilor de primar în beneficiul familiei.
Impactul asupra carierei și controverse anterioare
Nu este prima dată când Piedone este implicat într-un astfel de scandal. În 2021, a inițiat un proiect de hotărâre prin care a decis transformarea societății publice “Amenajare edilitară și Salubrizare S.A.” într-o SRL condusă de consilierul său, ginerele, Șerban Andrei Bogdan. Acestă mutare a fost percepută ca o încercare de a ascunde conflicte de interese și de a oferi control familial asupra unor afaceri publice. În aceeași direcție, ginerele său a primit drept de semnătură în activitatea companiei, ceea ce a stârnit controverse din partea opiniei publice și a autorităților.
Pentru mulți observatori, cazul Piedone devine o imagine a dificultății sistemului de justiție în a combate conflictele de interese în mediul politic local și național. În ciuda deciziilor și sancțiunilor, Piedone rămâne o figură controversată, iar revenirea sa în peisajul politic este așteptată cu interes, în ciuda declarațiilor ferme ale oficialilor și ale societății civile de a-i limita activitatea publică pentru următorii ani.
Ultimele dezvoltări indică un pas important în lupta împotriva corupției și a abuzurilor în administrație, dar și o provocare pentru autoritățile judiciare de a menține nivelul de vigilență necesar pentru a preveni astfel de situații în viitor. În timp ce decizia de interdicție se aplică pentru următorii trei ani, posibilitatea de a revendica poziții în administrație și politic rămâne o temă deschisă, iar controversele privind etica și integritatea în administrație continuă să fie un subiect de dezbatere.
