Piața de artă din România se află într-o etapă de dezvoltare, colecționarea fiind motivată în principal de criterii estetice și emoționale, conform unui studiu recent. Acesta arată o tranziție graduală către un comportament mai structurat și strategic, cu o creștere a interesului pentru investiții și planificarea patrimoniului.
Emoția și esteticul: motoarele colecționării
Studiul relevă că motivațiile de achiziție sunt dominate de considerente estetice și emoționale (41%), subliniind relația personală cu arta ca principal factor în colecționare. Implicarea culturală (25%) ocupă poziția secundară, reflectând dorința colecționarilor de a susține scena artistică și de a participa activ la viața culturală. Totodată, interesul pentru planificarea patrimoniului (14%) și dimensiunea investițională (12%) indică o conștientizare crescută a valorii pe termen lung a artei, atât din perspectivă emoțională, cât și financiară.
Corina Dimitriu, partener Deloitte România, a afirmat că piața de artă din România evoluează către maturitate. Ea a subliniat diversificarea comportamentelor de colecționare, cu pictura contemporană dominantă, alături de un interes constant pentru cea clasică. Structura colecțiilor rămâne predominant locală, sugerând loialitatea față de scena românească și un potențial de internaționalizare.
Diversificarea profilurilor de colecționari
Baza de colecționari devine din ce în ce mai diversă din punct de vedere profesional. Antreprenorii (18%) reprezintă cel mai numeros segment individual, reflectând un interes în creștere din partea profilurilor orientate spre capital și investiții. Profesioniștii din mediul corporatist (13%), specialiștii din domeniul artei și culturii (13%), reprezentanții profesiilor liberale (12%), precum și un segment IT (7%) aflat în expansiune contribuie la creșterea pluralității socio-economice a pieței de artă.
Alexandra Smedoiu, partener Deloitte și lider al programului Deloitte Private în România, a observat o tranziție de la o piață dominată de pasiune către una în care arta este integrată în gândirea financiară pe termen lung. Ea a menționat că piața de artă începe să funcționeze nu doar ca spațiu cultural, ci și ca indicator al evoluției capitalului privat și al apetitului pentru valoare pe termen lung. Majoritatea colecționarilor se bazează pe veniturile proprii pentru achizițiile de artă (72%), investițiile și moștenirile având un rol secundar.
Canale de achiziție și spații de expunere
Casele de licitații rămân cel mai frecvent și credibil canal de achiziție (31%), confirmând rolul acestora în validarea valorii și accesul la lucrări cu istoric clar. Achizițiile directe de la artiști, galerii de artă și magazinele de antichități se situează pe poziția a doua (19% fiecare). Platformele online funcționează preponderent ca instrumente de documentare și cercetare (10%).
Locuințele private (81%) rămân principalul spațiu de plasare a lucrărilor de artă, reconfirmând caracterul personal al colecționării în România. Studiul Deloitte România Art Report a fost efectuat în colaborare cu Asociația RAD și cu Artmark, în rândul a 343 de respondenți chestionați în martie 2026.
Sursa: Economica
