Primăria Capitalei se pregătește să demareze lucrările de consolidare a Podului Basarab, însă în același timp, locuitorii zonei își exprimă nemulțumirea și îngrijorarea cu privire la nivelul de zgomot intens produs de trafic. Recent, a fost lansată o petiție prin care bucureștenii cer autorităților să ia măsuri concrete pentru reducerea poluării fonice, argumentând că nivelul zgomotului atinge cote alarmante, ajungând până la aproape 100 de decibeli, ceea ce depășește limitele acceptabile pentru sănătate și confortul locatarilor.
Zgomotul de trafic, problema acută din zona Podului Basarab
Reprezentanții inițiativei au realizat peste 14.000 de măsurări în perioada 24 noiembrie 2025 – 27 februarie 2026, concluzionând că nivelul mediu de zgomot este de 69 dBA. Totodată, cele mai ridicate valori, de aproape 100 dBA, au fost înregistrate în anumite intervale, ceea ce indică o expunere repetată și periculoasă pentru sănătatea locuitorilor. Mai grav, peste 1.000 de măsurări au depășit pragul de 85 dBA, semn că trauma acustică devine o realitate pentru cei care locuiesc în apropierea pasajului.
Aceste date reflectă o problemă prioritară: traficul intens, mai ales mastodontii rutiere și tramvaiele de mari dimensiuni, contribuie la creșterea nivelului de zgomot în orele de vârf. Cel mai zgomotos moment al zilei se înregistrează între 09:00 și 19:00, cu o valoare maximă la ora 15:00, când zgomotul atinge 72,9 dBA. În timpul nopții, deși nivelul este mai scăzut, rămâne totuși ridicat, fiind înregistrat la 61,3 dBA la ora 4 dimineața.
Locuitorii cer intervenții rapide și eficiente pentru reducerea acestor niveluri, argumentând că aceasta este o problemă de sănătate publică și de calitate a vieții. În cadrul petiției, aceștia solicită includerea măsurilor de protecție fonică în bugetul și proiectele tehnice pentru consolidarea pasajului. “Rezultatele arată o medie generală de 69,0 dBA, o mediană de 68,9 dBA, o percentilă 95 de 86,7 dBA și un maxim de 99,9 dBA,” sunt specificațiile tehnice citate, punctând gravitatea situației.
Măsuri concrete pentru reducerea zgomotului
Locuitorii așteaptă ca Primăria să implementeze soluții concrete, precum montarea de panouri fonoabsorbante sau fonoizolante pe frontul locuit, inclusiv pe pasajul în cadrul procesului de consolidare. De asemenea, cer introducerea de măsuri la sursă, pentru infrastructura de tramvai și rutieră, precum verificarea uzurii, vibrațiilor și scârțâielilor pentru a limita traficul grelelor vehicule sau pentru a reduce nivelul de zgomot. În plus, în timpul serii și noaptea, când zgomotul devine aproape insuportabil, solicită reguli stricte privind viteza și exploatarea traficului în zona sensibilă.
Extinderea spațiilor verzi reprezintă o altă soluție propusă pentru crearea unei zone tampon naturale, menită să atenueze vibrațiile și zgomotul. În plus, o expertiză tehnică și acustică officielă, cu o monitorizare continuă, ar urma să fie realizată înainte, în timpul și după procesul de consolidare, pentru a asigura un control riguros al rezultatelor.
Trecerea spre finalizare: un proces în derulare
Primăria a anunțat oficial că lucrările de consolidare a Podului Basarab ar putea începe în această vară, cel mai devreme în iunie, urmând să fie finalizate până în decembrie 2026. Acest proiect de amploare a fost întârziat de lipsa recepției oficiale a podului, dat în folosință în 2011, dar nerecepționat oficial până acum. De aceea, întreținerea și reparațiile capitale au fost întârziate, iar degradarea structurii s-a accentuat.
În prezent, eforturile sunt concentrate pe pregătirea procesului de intervenție, care include reparații la sistemul de canalizare pluvială, scări, rampes, elemente de semnalizare și structură. Costurile vor fi împărțite între autorități și constructor, urmând ca, după finalizarea proiectului tehnic, să fie stabilite și termenele exacte pentru execuție.
Pe de altă parte, locuitorii așteaptă cu speranță că aceste lucrări vor aduce nu doar o structură mai sigură, ci și un mediu mai sănătos și mai liniștit. În condițiile în care autoritățile promit începerea intervențiilor în această vară, responsabilitatea de a răspunde nu doar la problemele structurale, ci și la cele ale calității vieții în această zonă, pare să revină acum exclusiv în mâinile administrației locale.
