Conform Economistul.ro: Comisia Europeană a programat pentru marți, 20 octombrie 2026, la Strasbourg, prezentarea viziunii sale pentru sectorul pescuitului și acvaculturii până în 2040. Inițiativa vizează abordarea dificultăților cu care se confruntă industria europeană, unde reducerea presiunii asupra stocurilor de pește nu a condus încă la refacerea resurselor și la beneficiile economice așteptate pentru pescari.
Progres mixt și provocări persistente
Evaluarea Politicii comune în domeniul pescuitului, publicată la 30 aprilie 2026, oferă un bilanț mixt. Comisia constată progrese în reducerea pescuitului excesiv și în cooperarea pentru gestionarea resurselor. Cu toate acestea, refacerea populațiilor de pește a rămas sub obiectivele stabilite, iar avantajele economice și sociale anticipate nu s-au materializat integral. Aplicarea și controlul neuniform al regulilor au contribuit la aceste rezultate.
Datele privind stocurile de pește arată că, în 2014, 90 din cele 180 de stocuri evaluate erau pescuite la o intensitate situată la sau sub pragul științific asociat randamentului maxim durabil. În 2022, acest procent a crescut la aproximativ 63%, cu 120 din 190 de stocuri evaluate. Acest indicator, însă, urmărește presiunea pescuitului și nu implică o refacere completă a populațiilor de pește.
Pentru pescari, reducerea presiunii asupra resurselor este doar o parte a ecuației continuității activității. Costurile de exploatare, starea navelor, accesul la posibilități de pescuit și disponibilitatea lucrătorilor influențează direct veniturile și capacitatea de investiție. Documentația Comisiei subliniază dificultatea atragerii tinerilor din cauza condițiilor grele de muncă, a remunerării scăzute și a incertitudinii privind viabilitatea afacerilor.
Dependența de importuri și potențialul acvaculturii
Un alt aspect problematic este dependența aprovizionării europene de importuri. Raportul EUMOFA privind piața peștelui, ediția 2024, indică faptul că în 2022 importurile au furnizat aproximativ 69% din oferta totală de produse pescărești și de acvacultură destinate consumului uman în UE. Acest lucru subliniază necesitatea consolidării producției interne.
Acvacultura ar putea contribui la diversificarea producției, însă dezvoltarea sa a rămas sub așteptări. Sectorul are potențial profitabil, dar necesită investiții în amplasamente, autorizări, energie și finanțare, respectând în același timp cerințele de mediu. O orientare strategică europeană este esențială pentru a depăși aceste bariere.
Pregătiri pentru viitor
Documentele pregătitoare pentru viziunea pe 2040 prevăd încorporarea foii de parcurs pentru tranziția energetică în pescuit și acvacultură. Scopul este reducerea dependenței de combustibili fosili și creșterea eficienței, în perspectiva neutralității climatice din 2050. Investițiile în nave și infrastructură vor trebui corelate cu accesul la tehnologii moderne, competențe specifice și surse de finanțare.
Un demers concret a fost deja inițiat în septembrie 2026, prin propunerea Comisiei de modificare a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA). Modificările vizează reguli mai flexibile pentru modernizare, tranziție energetică, sprijinirea tinerilor și a pescuitului la scară mică, precum și simplificarea accesului la fonduri.
Pentru România, discuțiile vizează atât pescuitul din Marea Neagră, cât și fermele piscicole de apă dulce și procesarea. Cotele de pescuit pentru specii precum șprotul și calcanul în Marea Neagră sunt stabilite anual și nu vor fi modificate prin anunțarea viziunii. De asemenea, nu se prevede o nouă alocare financiară directă pentru România în acest stadiu.
Prezentarea viziunii din 20 octombrie va oferi detalii despre direcțiile strategice și instrumentele propuse. Impactul real pentru operatorii din sector, inclusiv cei din România, va depinde de implementarea măsurilor și de accesul efectiv la investiții, într-un context ce implică conservarea resurselor și viabilitatea activității economice.
Sursa: Economistul.ro