Sistemul de Sănătate din România, notat cu un 4,85 din 10 de personalul medical.
Rezultatele unui sondaj recent, realizat de Federația „Solidaritatea Sanitară”, reflectă o situație critică în spatele ușilor unităților medicale de stat. La întrebarea „Ce notă ați da sistemului de Sănătate?”, angajații din domeniu au răspuns cu o medie de doar 4,85 din 10, punând în lumină probleme grave legate de condițiile de muncă și percepția asupra protecției oferite în serviciul public.
Consecințe directe ale supraîncărcării și lipsa protecției
Rezultatele sondajului indică o stare de insatisfacție profundă în rândul personalului medical, o situație care afectează, în mod direct, calitatea actului medical. Cineva din rândul celor chestionați a precizat că sistemul „testează această vocație la limită” și explică, astfel, dorința unui procent semnificativ de angajați de a pleca spre alte domenii sau chiar în afara țării.
Majoritatea respondenților se plâng de supraîncărcarea de muncă și de lipsa resurselor, considerând că acestea îi împiedică să ofere pacienților îngrijirea de calitate de care ar avea nevoie. În plus, un aspect alarmant revelat de sondaj este sentimentul de vulnerabilitate: mulți angajați nu se simt protejați la locul de muncă, ceea ce contribuie la deteriorarea stării generale de spirit și la riscul de burnout.
Un spital cu personal epuizat înseamnă riscuri pentru pacienți
Cercetarea face legătura directă între condițiile de muncă ale personalului medical și calitatea actului medical. Potrivit sindicaliștilor, un spital în care echipele medicale sunt epuizate poate deveni, de fapt, un mediu propice pentru erori medicale sau neglijență. Aceasta este o problemă majoră pentru sănătatea publică, mai ales în contextul actual, când sistemele de sănătate din întreaga lume resimt presiuni din cauza pandemiei și a creșterii continuue a numărului de pacienți.
Ratingul spitalelor și perspectivele pentru viitor
Sondajul nu a vizat doar percepția asupra sistemului în general; a inclus și o evaluare benchmark a spațiilor medicale publice din punctul de vedere al calității vieții profesionale. În total, au fost colectate răspunsuri anonime de la peste 2.000 de angajați din 300 de unități de sănătate, reprezentând toate județele țării, ceea ce sugerează o imagine cuprinzătoare asupra stării sistemului.
Rezultatele indică un nivel scăzut al satisfacției la locul de muncă și o percepție negativă asupra condițiilor de lucru și a protecției sociale oferite personalului medical. În condițiile unei legislații inadecvate și a resurselor insuficiente, este de așteptat ca aceste nemulțumiri să continue să afecteze serios serviciul medical public.
De altfel, experții și sindicaliștii atrag atenția că, dacă situația nu suferă modificări radicale, există riscul ca, în următorii ani, sistemul public de sănătate să fie și mai destabilizat, incapacitat să facă față provocărilor.
În ultimele săptămâni, autoritățile au început să anunțe măsuri menite să răspundă acestor probleme, inclusiv creșteri salariale și investiții în infrastructură, însă experții consideră că mai este un drum lung până la reforme reale și sustenabile. Tensiunea din sistem rămâne, în continuare, una acută, iar angajații din sănătate așteaptă, cu o doză de scepticism, pașii concretți care să le îmbunătățească condițiile și să le redea încrederea în sistem.
