Pashinyan acuza Biserica Apostolică Armeană de finanțări ilicite
Pe 11 februarie 2026, premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, a declanșat o controversă majoră prin afirmațiile sale privind implicarea Bisericii Apostolice Armene în finanțări politice neoficiale. Într-un interviu difuzat de televiziunea publică armeană, Pashinyan a informat că există indicii, care urmează a fi verificate, că fonduri obscure sunt direcționate către politică prin intermediul bisericii.
„Avem informații – care, desigur, sunt în curs de verificare – că, prin intermediul Bisericii Apostolice Armene, sunt aduse fonduri ascunse pentru a fi folosite în scopuri politice”, a declarat premierul.
Critica Bisericii și paralela cu extremismul
Declarațiile premierului nu s-au oprit la acuzațiile de finanțare ilicită. Pashinyan a comparat predicile care conțin mesaje politice din biserici cu extremismul radical islamic, afirmând că „de la 2020, aproape toate bisericile din Armenia au fost martore la texte politice și radicale”. Aceasta este o afirmație care a stârnit reacții puternice în rândul susținătorilor Bisericii, dar și al opoziției politice.
„Aceste manifestări ne amintesc de radicalismul cu care comunitatea internațională este nevoită să lupte”, a spus Pashinyan, subliniind responsabilitatea Bisericii de a nu se implica în politica internă a țării. El a insistat că „Biserica nu trebuie să se prezinte nici ca un stat în stat, nici ca un stat străin în stat”.
Demisia Cerută a Catolicosului
Intervenția premierului a culminat cu cererea de demisie adresată Catolicosului tuturor armenilor, Garegin II. Pashinyan a declarat că aceasta este o problemă de securitate și suveranitate a țării, afirmând că „aceasta ne preocupă profund”.
Recent, un ierarh al Bisericii Armene a fost transferat din detenție preventivă în arest la domiciliu, ceea ce subliniază tensiunile crescânde între autoritățile statului și instituția religioasă. Această situație aduce în discuție nu doar relația dintre Biserică și stat, ci și provocările cu care se confruntă societatea armeană.
Reacții și implicații pe termen lung
Diverse voci din societatea civilă și din mediul politic au reacționat la declarațiile lui Pashinyan. Unii susțin că premierul are dreptate să evidențieze implicațiile politico-morale ale Bisericii, în timp ce alții consideră că atacurile sale sunt nejustificate și pot conduce la o mai mare polarizare a societății.
Expertul în religie, Elena Grigoryan, a afirmat că „declaratiile lui Pashinyan reflectă o criză mai profundă a încrederii în instituțiile fundamentale ale statului. Aceaste neînțelegeri între Biserică și guvern pot provoca destabilizări pe termen lung”.
Debaterea referitoare la rolul Bisericii Apostolice Armene și implicațiile sale în viața politică a țării rămâne în centrul atenției opiniei publice. Trecerea de la un dialog constructiv la acuzații directe poate adânci conflictul, afectând nu doar relația între autorități și biserică, ci și stabilitatea socială a Armeniei.
Într-o perioadă în care Armenia se află la o răscruce a identității și suveranității, intervențiile politice sunt deosebit de sensibile. Premierul Pashinyan se află într-o poziție complicată, iar urmările planului său de acțiune vor fi observate îndeaproape în perioada următoare, atât de susținătorii săi, cât și de cei care contestă autoritatea sa.
