Guvernul României urmează să dezbată și să aprobe vineri, la ora 12:45, bugetele pentru anul 2026, într-o ședință comună a Parlamentului. Este ultimul moment în care deciziile vor fi luate, iar toate indicațiile par să fie favorabile adoptării proiectului, cu sprijinul din partea coaliției de guvernare și a minorităților, care au asigurat, până acum, o majoritate suficientă pentru trecere. În urmă cu câteva ore, dezbaterile aprinse din Parlament s-au apropiat de final, iar parlamentarii se pregătesc de votul decisiv pe tema bugetelor de stat și cele pentru asigurările sociale, acestea fiind considerate esențiale pentru următorul an fiscal.
După o noapte de discuții intense, ședința s-a încheiat la ora 3:00 dimineața, iar participanții au anunțat reprogramarea votului pentru primele ore ale zilei următoare, cu așteptări ca toți actorii politici să își exprime oficial susținerea în plen, inclusiv premierul Ilie Bolojan, prezent și el în sala Parlamentului în discursurile morale și argumentele economice. În așteptarea momentului final, oficialii și analiștii politici privesc cu un ochi critic, cu celălalt încrezători, spre ceea ce ar putea însemna inițierea unui an economic stabil sau o provocare pentru echilibrul fiscal al României.
Obiective mai ambițioase, discuții dure
Premierul Ilie Bolojan a susținut în plen că „cea mai gravă greșeală pe care o putem face este să ne relaxăm și să respirăm ușurați că am trecut de hopul major din ultimele luni”, adăugând că țara s-a împins pe un drum bun, însă e nevoie de eforturi continue și de o gestionare atentă a resurselor. În același timp, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a punctat că „dincolo de conflictele politice, miza a fost una socială” și a subliniat că eforturile au vizat sprijinirea a 3,2 milioane de familii vulnerabile, pentru care păstrarea finanțării pentru Pachetul de Solidaritate a fost un succes major pentru coaliție.
Între acestea, guvernul a anunțat că un pachet social controversat, prioritar pentru PSD, va fi integrat în bugetul estival, sursa de finanțare fiind decuplată de la salariile magistraților, ale căror drepturi au fost reduse pentru acoperirea măsurilor sociale. În timpul discuțiilor, premierul Bolojan a explicat decizia de a restrânge plățile către magistrați, afirmând că „am analizat structurile bugetului și am decis să reducem componenta de cheltuieli ce ține de plățile pentru drepturile câștigate de magistrați în instanțe”, soluție pe care o consideră mai durabilă pentru echilibrul macroeconomic.
Decizia, însă, a generat reacții din partea instanței supreme, care a anunțat că va da în judecată Guvernul, arătând tensiuni crescânde între cele două puteri ale statului, în timp ce majoritatea amendamentelor opoziției au fost respinse, consolidând poziția coaliției în fața Parlamentului.
Detaliile bugetului pentru 2026 și perspectivele economice
Potrivit proiectului oficial, bugetul de stat pentru anul viitor se cifrează la venituri totale de aproape 392 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale ating aproape 714 miliarde, rezultând un deficit estimat de peste 135 miliarde de lei sau, raportat la PIB, în jur de 6,2%. Conform prognozelor, în 2026, economia României va crește cu 1%, iar PIB-ul va ajunge la circa 2,05 trilioane de lei.
Bugetul prevede o inflație medie de 6,5%, iar salariul mediu net lunar ar urma să atingă aproximativ 5.555 lei. În ceea ce privește datoria publică, estimările indică o pondere a acesteia de aproape 62% în PIB, însă, dacă sunt luate în considerare active financiare lichide, datoria netă a guvernului ar putea coborî la circa 51,5% din PIB, semnalând un efort de consolidare fiscală pe termen mediu, menit să susțină stabilitatea macroeconomică a țării.
În ciuda disputelor și a abandonului unor amendamente, conturul bugetului pe 2026 pare definit, însă următoarea etapă va fi aprobare finală, într-un climat politic tensionat, iar direcția economică a României va depinde de modul în care toate aceste măsuri vor fi puse în practică. Liderii politici rămân puși pe glagol, dar și pe verificarea rezultatelor în lunile următoare, într-un an în care țara trebuie să demonstreze dacă poate menține cursul echilibrat promis de guvern.
