Defrișări ilegale în pădurea Hoia-Baciu: controverse și amenințări pentru o zonă de interes național
O situație alarmantă referitoare la defrișările din pădurea Hoia-Baciu, una dintre cele mai faimoase și misterioase păduri din România, a ieșit recent la iveală. Inspectorii din cadrul Gărzii Forestiere Cluj au descoperit că angajați ai Romsilva, compania națională responsabilă de gestionarea resurselor forestiere, au efectuat tăieri masive peste limitele legale în această zonă. Descoperirea a fost făcută în contextul unui control de rutină, însă implicațiile sunt mult mai ample, având în vedere importanța culturală, ecologică și imaginară a pădurii.
Tăieri suspecte și controverse legale
Hoia-Baciu, situată în apropierea municipiului Cluj-Napoca, nu este doar o pădure impunătoare, ci și faimoasă pentru fenomene paranormale raportate de-a lungul timpului, atrăgând cercetători, turiști și sceptici din toate colțurile lumii. În ultimii ani, însă, această zonă a devenit și scena unor conflicte legate de exploatarea lemnului, suspectată de localnici că ar fi fost ținta unor interese imobiliare și industriale.
După ce Garda Forestieră a notificat autoritățile competente despre defrișările ilegale, în teren au continuat verificări suplimentare, descoperind că lucrările de tăiere depășeau cu mult numărul de copaci permis prin lege. Romsilva susține, totuși, că pădurea nu beneficiază de statut de arie protejată, motiv pentru care, în condițiile în care nu există interdicții speciale, activitatea de exploatare autorizată legal are prioritate. „Deoarece nu este o arie protejată, funcția de producție dominantă prevalează, în timp ce funcția socială are un statut secundar”, a declarat Viorel Mihiș, directorul Regiei Naționale a Pădurilor.
Cu toate acestea, martorii de pe teren și reprezentanții serviciilor de control au semnalat faptul că aproximativ jumătate din copacii tăiați au fost stejari bătrâni, sănătoși și valoroși din punct de vedere ecologic. Radu Bara, șeful Ocolului Silvic Cluj, a admis că nu există avize de mediu sau acte legale care să justifice defrișarea suprafețelor respective, și a afirmat că planul de gestionare nu este aprobat legal. În ciuda acestui fapt, el susține că aprobarea CTAS (Comisia tehnică pentru amenajamente silvice), emisă de o comisie tehnică, este suficientă pentru a justifica tăierea.
Deficiențe legale și practici controversate
Inspectorii Gărzii Forestiere au găsit însă dovezi clare ale încălcării legii. În cadrul verificărilor, aceștia au constatat că angajații Romsilva au fost implicați în tăieri excesive, în afara normelor. „Putem vorbi de abuz în serviciu. În cazul tăierilor raționale, când se realizează tăieri ample, între cele două suprafețe tăiate trebuie păstrat un mal cu o lățime egală cu cel puțin două înălțimi de copaci, adică cel puțin 60 de metri. În cazul acesta, lungimea teritorului lăsat ca pășune de protecție este de aproximativ 40 de metri, ceea ce constituie o încălcare a legii”, a explicat Istrate Ștețco, inspector-șef al Gărzii Forestiere Cluj.
Un aspect extrem de îngrijorător este modul în care s-au realizat tăierile: majoritatea copacilor au fost stejari maturi, sănătoși, fără semne de boală sau uscăciune. În timpul inspecției, oficialii au remarcat că nu exista niciun aviz de mediu pentru activitatea de defrișare, iar planul de gestionare a pădurii nu fusese legal aprobat. În ciuda acestor semnale de alarmă, reprezentanții Romsilva și-au încercat apărarea, susținând că aprobarea CTAS ar fi fost suficientă pentru autorizarea acțiunii.
Implicarea autorităților și perspectivele de viitor
Reacția oficialilor a fost rapidă, inspectorii Gărzii Forestiere concluzionând că angajații Romsilva au tăiat mai mulți copaci decât permite legea, încălcând flagrant normele privind gestionarea durabilă a pădurilor. „Se poate vorbi de abuz de putere și încălcarea legii în procesul de tăiere”, a precizat Istrate Ștețco, adăugând că, în cazul în care astfel de practici continuă, riscă sancțiuni penale și civile.
Problema pădurii Hoia-Baciu devine tot mai acută, mai ales în contextul în care zona nu beneficiază de statut de protecție oficial, iar interesele economice și imobiliare par să pună presiune pe această resursă naturală valoroasă. Deocamdată, autoritățile sunt în așteptare, dar terenul și situația juridică continuă să fie învăluite în incertitudine, în timp ce ecoul acestor evenimente a ridicat semne de întrebare privind controlul și responsabilitatea în gestionarea resurselor forestiere din țară.
Dincolo de controverse, întrebarea rămâne: va reuși România să protejeze acest perimetru atât de special sau va ceda din nou presiunilor economicului și dezvoltării neașezate pe termen lung? În timp ce autoritățile analizează pașii următori, comunitatea locală și ecologiștii așteaptă o reacție fermă pentru a salva această pădureerică unică, simbol al naturii și culturii românești.
