Aeroportul Otopeni, sufocat de un aflux record de pasageri și umbrit de suspiciuni privind gestionarea fondurilor, se confruntă cu o criză de amploare. Cu un profit net de aproape 120 de milioane de euro în 2024, la o cifră de afaceri de 270 de milioane de euro, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) pare să funcționeze ca o veritabilă „mină de AUR”. Cu toate acestea, investițiile reale și performanța au fost neglijate, iar o mână de angajați se simt sufocați de volumul mare de muncă.
Teama de listare la bursă
Recent, liniștea financiară a fost tulburată de ideea listării la Bursa de Valori București (BVB). O eventuală listare ar impune audit riguros și transparență totală, eliminând astfel criteriile de conducere bazate pe „carnetele de partid”. Conducerea CNAB a reacționat rapid, votând împotriva listării și inițiind o serie de contramăsuri. Pentru a simula competența, oficialii au anunțat modernizări și investiții, inclusiv un tunel pe sub DN1. Această inițiativă, considerată controversată de specialiști, implică costuri semnificative, inclusiv 648.000 de lei pentru un studiu de fezabilitate.
În paralel, transparența a fost afectată. Secțiunea Adunării Generale a Acționarilor de pe site-ul oficial a suferit modificări, iar hotărârile din 2025 au dispărut, fiind înlocuite de documente din 2026.
„Scutul” juridic al opozabilității
Documentele din 2026 dezvăluie o strategie de protejare a actualului management. O prevedere majoră la punctul 2 al Convocatorului pentru ședința din 11 mai 2026 acordă directorului general mandatul de a îndeplini formalitățile pentru înregistrarea și asigurarea „opozabilității către terțe persoane a hotărârilor adoptate”. Această formulare, regăsită în toate hotărârile din 2026, reprezintă un mecanism juridic menit să protejeze deciziile și interesele de grup. Odată înregistrate, actele devin incontestabile.
Un exemplu ilustrativ este o achiziție cu „dedicație” de 1.000.000 de euro. Odată ce decizia devine opozabilă, prin înregistrarea la ONRC și publicarea în Monitorul Oficial, actul capătă forță juridică deplină. Instituțiile de control, precum Curtea de Conturi, pot verifica doar procedurile, nu și oportunitatea comercială.
Indicatori de performanță „flexibili”
Veniturile conducerii sunt legate de Indicatori Cheie de Performanță (ICP), recent aprobați prin Hotărârea AGA nr. 2 din 26 ianuarie 2026. „Rata cheltuielilor de capital” are o țintă minimă de doar 1,31%, ceea ce înseamnă că nu este necesară o investiție masivă pentru ca șefii să-și primească veniturile. Un alt indicator este „creșterea numărului de pasageri” cu 5%, un obiectiv ușor de atins având în vedere creșterea constantă a traficului.
Mecanismul de apărare a contractelor cu dedicație se bazează pe termenul de „decădere”. După expirarea termenului de contestație, o decizie, cum ar fi un contract de 648.000 de lei, devine inatacabilă. Fondul Proprietatea, cu o reprezentativitate de 20%, joacă un rol mai degrabă de observator.
În pofida promisiunilor, nu se prioritizează construcția unui terminal nou până în 2031. În prezent, în timp ce pasagerii se confruntă cu infrastructura deficitară, CNAB continuă să înregistreze profituri considerabile.
