România va trece la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 devine ora 04:00. În urma acestei schimbări, ziua de duminică va avea doar 23 de ore, iar serile vor deveni mai lungi și mai luminoase. Trecerea la ora de vară se efectuează anual în ultimul weekend din martie, o măsură menită să optimizeze utilizarea luminii naturale și să aducă beneficii economice și sociale.
Schimbarea orei și impactul asupra rutinei zilnice
În noaptea de sâmbătă spre duminică, cetățenii români trebuie să își ajusteze ceasurile înainte, astfel încât ora 03:00 va fi trecută direct la ora 04:00. Această modificare aduce, teoretic, o oră în plus de lumină naturală în timpul serii, dar lasă în urmă o oră mai întunecată dimineața, cel puțin pentru început. Astfel, diminețile vor fi mai întunecate pentru câteva săptămâni după schimbarea orei, dar beneficiile de lungime mai mare a serilor vor compensa acest aspect pentru mulți utilizatori.
Trecerea la ora de vară face parte dintr-un sistem folosit în ultimii ani în țările europene și are ca scop reducerea consumului de energie, precum și adaptarea la ritmul natural al zilei. În România, această practică a fost introdusă în anii ’80 și a fost adoptată oficial ca regulă europeană. Totuși, dezbaterile cu privire la utilitatea sa continuă, aspect ce a fost intens discutat și în ultimii ani.
Reacția autorităților și a specialiștilor
Autoritățile române anunțau deja de câteva luni despre schimbarea orei, în contextul deciziei Uniunii Europene de a renunța la această practică. În 2019, Parlamentul European a votat pentru eliminarea obligativității schimbării orei în cadrul blocului comunitar, însă implementarea procesului a fost amânată de mai multe ori, inclusiv din cauza impactului asupra sănătății și economiei.
„Este important ca românii să fie pregătiți pentru această schimbare, dar, cel mai adesea, efectele asupra sănătății sau asupra rutinei zilnice sunt minore”, afirmă specialistul în neurologie, Dr. Mihai Caragea. În ciuda acestei asigurări oficiale, unele studii sugerează că modificările bruște ale orei pot influența calitatea somnului și starea de spirit pentru o perioadă de timp.
Ministrul Transporturilor a menționat că schimbarea orei nu afectează programul infrastructurii, dar că este important ca populația să își adapteze treptat rutina pentru a evita disconfortul și confuzia.
Ce spun cetățenii în legătură cu schimbarea orei
Reacțiile părinților și ale persoanelor active sunt diverse. Unii afirmă că această schimbare le va îngreuna programul pentru câteva zile, mai ales pentru cei cu program fix sau pentru elevi și studenți. „Este frustrant să ne ajustăm din nou ceasurile și să ne schimbăm rutina. Mai ales pentru copiii mici, care trebuie să se adapteze din nou”, susține doamna Elena Popa, mămică din București.
De cealaltă parte, mulți se declară încântați de beneficiile serilor mai lungi și mai luminoase. „Simt că pot petrece mai mult timp afară, după program, și să profit din plin de zilele mai lungi”, spune tânărul Andrei Ionescu, din Timișoara.
Situația din Europa și restul lumii
România nu este singura țară care schimbă ora de două ori pe an. În Europa, această practică a fost însă discutată intens, iar unii pași spre renunțare au fost făcuți. Mai multe țări au ales să păstreze ora standard, considerând că impactul asupra sănătății și economiei poate fi mai mare decât beneficiile luminoase.
În lumea largă, însă, sistemul nu este universal. Japonia și China, de pildă, au renunțat complet la schimbarea orei de peste decenii, considerând că diferențele de sezon nu justifică această chestiune.
Pentru români, schimbarea ora de vară rămâne o tradiție anuală care, deși aduce unele inconveniente, are și beneficii clare. În următoarele zile, odată cu resetarea ceasurilor, povara titlurilor și a programului devine clar vizibilă, dar odată adaptată, rutina va reveni la normal. Și, ca de obicei, acea oră în plus de lumină se va dovedi un motiv în plus să ne bucurăm de zilele mai lungi.
