România trece în această noapte de sâmbătă spre duminică, 28 spre 29 martie 2026, la ora de vară. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această modificare, aplicată la nivelul întregii Uniuni Europene, marchează începutul unei perioade de vară cu zile mai lungi, în care lumina naturală va fi mai prezentă în cea de-a doua parte a zilei. România va menține ora de vară până în ultima duminică din octombrie 2026, urmând ca atunci ceasurile să fie date înapoi cu o oră.
Schimbare sezonieră și durata zilei
Trecerea la ora de vară se face, în mod tradițional, în ultimul weekend din martie, pentru a adapta timpul oficial la ritmul natural al luminii solare. În 2026, această ajustare va avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, când locuitorii țării vor fi nevoiți să își ajusteze ceasurile înainte. Această schimbare reduce, temporar, durata zilei la 23 de ore, însă aduce beneficii evidente pentru activitățile în aer liber și consumul de energie electrică. În mod similar cu alte țări din Uniunea Europeană, România păstrează această practică pentru a optimiza utilizarea luminii naturale.
Impactul asupra sănătății și sfaturile medicilor
Schimbarea de oră de două ori pe an a fost întotdeauna un subiect sensibil, mai ales din perspectiva sănătății. Medici specialiști în somn și ritm circadian avertizează asupra dificultăților inițiale pe care le poate provoca trecerea brută de la ora standard la ora de vară. Răzvan Lungu, medic pneumolog, explică că pierderea unei ore de somn poate declanșa oboseală, dificultăți de concentrare și probleme în trezirea de dimineață. „Chiar dacă este doar o oră, această schimbare poate afecta ceasul nostru biologic intern”, menționează specialistul.
Pentru a diminua efectele negative, medicii recomandă ajustarea programului de somn cu câteva zile înainte de schimbare, culcatul cu 10-15 minute mai devreme în fiecare seară. Exponerea la lumina naturală pe parcursul zilei poate ajuta organismul să se adapteze mai ușor. Dacă simptomele de oboseală persistă, specialiștii recomandă scurte episoade de odihnă, de maxim 20 de minute, pentru refacerea energiei fără a afecta ritmul de somn nocturn.
Păstrarea tradiției și controversa renunțării
La originea acestei practici se află un scop simplu: valorificarea luminii naturale și reducerea consumului de energie, în special în perioadele cu zile lungi. Primele idei ale lui Benjamin Franklin despre economisirea resurselor prin ajustarea orei datează din secolul XVIII. Ulterior, inițiativa a fost concretizată în 1916, pe fondul războiului, de Germania și Austro-Ungaria, pentru a economisi combustibil.
România a adoptat oficial ora de vară în 1932, în contextul eforturilor de eficientizare a consumurilor energetice. De-a lungul timpului, practică a fost suspendată, iar după Revoluție, în 1997, țara a sincronizat calendarul cu regulamentul european. Deși debatele legate de renunțarea la schimbările sezoniere din cauza efectelor asupra sănătății și vieții cotidiene sunt acide, până acum nu a fost luată o decizie clară la nivel european. În lipsa unei decizii comune, sistemul continuă să fie aplicat, inclusiv în România.
Reprezentanții Uniunii Europene au discutat în ultimii ani despre posibilitatea eliminării trecerii sezoniere, dar propunerile inițiale nu au fost încă avansate spre implementare. Până atunci, românii vor păstra rutina de ajustare de două ori pe an, în speranța că zilele mai lungi le vor aduce mai multă lumină, dar și un mic efort suplimentar pentru a-și adapta organismul la schimbările de oră.
