În noaptea de 28 spre 29 martie 2026, românii vor trece la ora de vară, ceasurile fiind avansate cu o oră, astfel că ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această ajustare va aduce zile mai lungi și nopți mai scurte, permițând cetățenilor să beneficieze de mai multă lumină naturală în seara târziu. Practica are ca scop optimizarea utilizării luminii naturale, un aspect important în contextul consumului de energie.
Istoria orei de vară în România este una plină de suișuri și coborâșuri. Prima dată, acest concept a fost implementat în 1932, pentru a eficientiza iluminatul natural și a reduce consumul de energie electrică. Inițial, trecerea se realiza în prima duminică din aprilie, iar reîntoarcerea la ora standard se făcea în prima duminică din octombrie. În anii ’40, însă, măsura a fost suspendată, iar între 1941 și 1979, ora de vară a fost complet abandonată. Abia în 1979 sistemul a fost reinstituit, aliniindu-se ulterior regulamentelor Uniunii Europene.
„Translatarea orei în funcție de sezon este o măsură pe care o considerăm esențială, nu doar din perspectiva economisirii energiei, ci și pentru a ne adapta ritmurilor naturii”, a declarat un reprezentant al Ministerului Energiei.
Totuși, dezbaterile privind eliminarea acestei practici nu s-au stins. În 2019, Parlamentul European a votat o propunere de directivă care să permită statelor membre să renunțe treptat la schimbarea sezonieră a orei. În pofida discuțiilor intense, până acum nu s-a ajuns la un consens, iar sistemul rămâne intact și în România.
Reacțiile populației față de ora de vară sunt mixte. În timp ce unii apreciază avantajele oferite de o oră suplimentară de lumină seara, alții critică neplăcerile generate de ajustările periodice. „Îmi place ora de vară, pentru că pot să ies la plimbare după muncă, când este încă lumină. Totuși, este greu să schimb ceasul de două ori pe an”, spune Maria, o tânără din București.
Pe plan internațional, aproximativ 60 de țări continuă să schimbe ora de vară, majoritatea fiind în Europa și America de Nord. Însă, un număr semnificativ de alte state au ales să renunțe la această practică, preferând un program orar constant pe parcursul anului. De exemplu, Islanda, China, Rusia, Belarus și Turcia nu mai fac ajustări sezoniere, oferind astfel un confort sporit locuitorilor.
În România, ca peste tot în lume, discuțiile legate de ora de vară continuă să stârnească controverse. Cetățenii așteaptă atât de mult beneficiile acestei măsuri, cât și impactul pe termen lung asupra sănătății și activităților zilnice. Deși schimbarea orei este un obicei și o tradiție, impactul său în viața cotidiană nu trebuie minimizat. Oare cât de mult mai este nevoie de acest sistem într-o lume care evoluează rapid?
