Demografia tineretului mondial și regional arată semne alarmante, iar Ucraina și România se află în centrul unei analize care evidențiază declinul continuu al populației tinere. Potrivit ultimelor rapoarte, până în anul 2050, structura populației din Ucraina va fi profund modificată, iar procentul de persoane cu vârste de până în 25 de ani va ajunge la un nivel extrem de scăzut, de doar 6,6%. Aceasta înseamnă că, în doar câțiva ani, peste 90% din populație nu va mai avea această vârstă, un semn clar al deteriorării dinamicii demografice, alimentat de efectele conflictului și de scăderea naturală a natalității.
În 2000, Ucraina număra peste 7,3 milioane de tineri între 15 și 24 de ani, reprezentând aproape 15% din populație. Însă criza demografică s-a agravat rapid după invazia Rusiei din 2022, iar numărul tinerilor a scăzut deja la 4,2 milioane, adică 9% din populație. Dacă aceste tendințe se vor menține, estimările ONU vor indica o cifră de doar 2,3 milioane de tineri în 2050, semnalând o scădere dramatică. Pe lângă efectele economice și sociale, această descreștere semnificativă afectează potențialul de dezvoltare al țării și impune o reflecție profundă asupra politicilor de tineret și de sănătate publică.
Situația din România nu este mai optimistă. În 2020, populația tânără reprezenta 15,6% din total, cu 3,4 milioane de persoane între 15 și 24 de ani. Anul trecut, numărul lor a crescut ușor până la 2,1 milioane, însă aceasta este o creștere relativă, raportată mai ales la o populație în scădere generală. Însă proiecțiile pentru următorii 27 de ani indică o reducere semnificativă: până în 2050, numărul tinerilor din România va scădea aproape la jumătate, ajungând la 1,6 milioane, ceea ce va reprezenta doar 11,6% din populație.
Declinul tineretului în ambele țări dezvăluie un salariu dur pentru perspectivele pe termen lung ale acestor națiuni. Dacă în prezent, ambele state se confruntă cu provocări legate de forța de muncă, pierderea tinerilor în rândul populației active va accentua dificultățile economice și sociale. În plus, această tendință influențează radical sistemele de sănătate, educație și protecție socială, într-un context global în care mobilitatea și migrația tinerilor joacă un rol crucial în dinamica populației mondiale.
Pentru a răspunde acestei realități, ONU face apel la guverne și organisme internaționale să dezvolte strategii dedicate tinerilor, adaptate la noile scenarii demografice. Într-un raport recent, organizația subliniază că „modelul de creștere a populației tinere va varia probabil de la o țară la alta, creând oportunități și provocări diverse, care depind de contextele demografice, sociale și economice locale”. La fel de importante sunt politicile care să asigure inclusivitatea și participarea activă a tinerilor în societate, precum și măsurile de promovare a sănătății, educației și ocupării.
Un factor care trebuie avut în vedere de guverne este impactul conflictelor asupra populației tinere. În zonele aflate în război, precum Ucraina, Yemen sau Congo, tinerii sunt victime deopotrivă ale violenței și ale instabilității sociale, fiind uciși, mutilați sau forțați să părăsească propriile case. Se menționează, de asemenea, probleme grave în țări precum Haiti sau Filipine, unde intervențiile forțelor de ordine au generat mortalitate crescută în rândul tinerilor, accentuând situația deja vulnerabilă a acestor segmente de populație.
Peisajul demografic actual și proiecțiile indică o realitate dificilă pentru toate națiunile, dar mai ales pentru cele care trebuie să facă față unor încercări majore precum războiul, migrația și scăderea natalității. România și Ucraina, ca și alte state, trebuie să își adapteze politicile pentru a-și păstra tinerii în țară și pentru a le oferi perspective de dezvoltare. Într-un context în care populația mondială tânără va continua să se modifice, rolul guvernelor și al societății civile devine esențial pentru asigurarea unui viitor sustenabil, incluziv și echitabil.
