Omenii nu mai sunt unici: Savanții, șocați de descoperirea la maimuțe

Maimuțele fac aceleași asocieri sunet-formă ca oamenii Un nou studiu sugerează că maimuțele macac, la fel ca oamenii, fac spontan aceeași asociere între...

Omenii nu mai sunt unici: Savanții, șocați de descoperirea la maimuțe

Conform Descopera: Maimuțele fac aceleași asocieri sunet-formă ca oamenii

Un nou studiu sugerează că maimuțele macac, la fel ca oamenii, fac spontan aceeași asociere între forme și sunete. Experimentul, bazat pe efectul psihologic „Bouba-Kiki”, a relevat că primate din specia Macaca fascicularis și Macaca nemestrina au preferat în mod constant să asocieze forma rotundă cu sunetul „Bouba” și forma ascuțită cu sunetul „Kiki”. nnAceste descoperiri oferă primele indicii că baza limbajului uman ar putea fi ancorată în asocieri senzoriale străvechi, moștenite de la strămoși comuni, și nu ar fi exclusiv o trăsătură umană. Studiul a fost realizat pe nouă maimuțe de la Rezervația Mandai Wildlife din Singapore.

Detalii despre experiment și rezultate

Cercetarea a presupus inițial ca maimuțele să asocieze un capac desenat cu prezența hranei, fără a introduce elementul sonor. Ulterior, în etapa de testare, animalele au fost confruntate cu două capace ce prezentau forme distincte – una colțuroasă și una rotunjită. În fundal, se reda fie cuvântul „Bouba”, fie „Kiki”. În mod remarcabil, fără a fi ghidate anterior, maimuțele au ales în mod consecvent forma rotundă atunci când au auzit „Bouba” și forma ascuțită la auzul cuvântului „Kiki”. Analiza statistică a demonstrat o probabilitate de aproape șase ori mai mare ca maimuțele să aleagă forma rotundă în condițiile probei „Bouba” comparativ cu cea „Kiki”, un rezultat semnificativ peste nivelul așteptat prin hazard.

Implicații pentru evoluția limbajului

Lucrarea, disponibilă în prezent ca preprint pe platforma bioRxiv, aduce în discuție o întrebare fundamentală legată de evoluția limbajului. Până acum, efectul „Bouba-Kiki” era considerat o particularitate umană, demonstrând o corespondență intuitivă între forme vizuale și sunete fonetice, independent de limbă sau cultură. Această nouă cercetare extinde spectrul de specii care manifestă o astfel de capacitate. Autorii studiului sugerează că aceste hărți perceptive ar putea fi tendințe fundamentale moștenite, care au stat la baza dezvoltării limbajului la diferite specii, inclusiv la oameni. Descoperirea pune bazele unor noi investigații menite să stabilească extinderea acestor asocieri senzoriale în rândul altor vertebrate.

Studiul deschide noi perspective în înțelegerea mecanismelor evolutive care au condus la apariția limbajului uman.

Sursa: Descopera