OCDE atrage atenția asupra forței de muncă din România: deficit de angajați și necesitatea unor reforme sociale profunde
România se află în fața unui moment critic din punct de vedere al forței de muncă, în condițiile în care proporția femeilor active pe piața muncii este cu 9 procente mai mică decât media înregistrată în țările OCDE. Conform ultimelor date, în 2024, doar 55% dintre femeile aflate în vârsta productivă sunt angajate, în timp ce în alte state membre ale organizației această rată se situează în jurul valorii de 64%. În plus, claritatea cifrelor indică o reducere de la an la an, ceea ce ridică semne de întrebare privind viitorul economic al țării, având în vedere scăderea drastică a populației active.
Reforme sociale pentru stimularea participării feminine pe piața muncii
Secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, atrage atenția asupra faptului că, în contextul unei populații în continuă declin, utilizarea resurselor umane trebuie maximizată pentru asigurarea unui viitor economic durabil. În acest scop, candidatul lui pentru succesul economic al României recomandă extinderea accesului la serviciile de îngrijire a copiilor și reducerea concediilor materne de lungă durată. „Prin urmare, extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și scurtarea concediului parental ar stimula femeile să reintre mai rapid pe piața muncii,” afirmă oficialul OCDE.
Astfel de măsuri sunt menite să reducă barierele percepute de femei în raport cu participarea la activitatea economică, un aspect crucial pentru un stat în care populația în vârstă de muncă a scăzut de la 13,4 milioane în 1990 la doar 11,1 milioane în 2024. Cormann subliniază că această tendință poate continua și până la 8,5 milioane până în 2050, dacă nu vor fi luate măsuri coerente. În acest context, OCDE propune o strategie națională pentru stimularea participării forței de muncă din rândul segmentelor vulnerabile, de la tineri și femei până la lucrători în vârstă.
Provocările demografice și reformele pentru un sistem de pensii sustenabil
De asemenea, reformele recente ale sistemului de pensii, care leagă vârsta de pensionare de speranța de viață, sunt apreciate de OCDE ca fiind un pas esențial. Aceste măsuri vor încuraja prelungirea vieții active, în condițiile în care, în prezent, numai 36% dintre persoanele cu vârsta între 60 și 64 de ani sunt active pe piața muncii, față de o medie europeană de 56%. Cormann consideră că o îmbătrânire sănătoasă și o prelungire a vieții profesionale pot contribui semnificativ la reducerea presiunii asupra sistemului de pensii și sănătate.
Se anticipează, însă, că populația în putere de muncă va continuă să se reducă, ceea ce impune o abordare strategică. Pentru a evita un declin accentuat al resurselor umane, OCDE recomandă măsuri menite să stimuleze participarea persoanelor în vârstă, precum și a celor din alte grupe vulnerabile, pentru a construi un sistem economic rezistent și adaptabil.
Sănătate și educație: piloni pentru o populație mai sănătoasă și mai educată
În planul reformelor sociale, OCDE face apel și la sectorul sănătății. Recomandările vizează consolidarea rolului medicilor de familie și asigurarea unui acces mai bun la servicii de sănătate pentru grupurile defavorizate. În plus, se propune creșterea impozitelor pe tutun, alcool și alimente nesănătoase, în dorința de a încuraja un stil de viață mai sănătos.
Rezultatele sperate sunt creșterea durata de viață sănătoasă, care în România abia depășește 13 ani pentru o persoană de 50 de ani, față de o medie europeană de 19 ani. O altă problemă accentuată de OCDE se referă la sistemul de educație, unde rate scăzute de înscriere la nivel preșcolar și rezultatele slabe la matematică, citire și științe indică nevoia urgentă a unor reforme majore. Investițiile în modernizarea infrastructurii, în formarea cadrelor didactice și în adaptarea curriculumului la noile cerințe digitale sunt apanajul necesar pentru ca elevii să atingă standarde internaționale și să devină competenți pentru economia viitorului.
Prezentarea studiului realizat recent, la Palatul Victoria, în prezența premierului Ilie Bolojan, a deschis astfel o largă dezbatere despre direcțiile în care trebuie să evolueze România. Fără îndoială, perspectivele sunt încă incertitudini, însă recomandările OCDE oferă o viziune clară asupra pașilor esențiali pentru un sistem economic și social rezistent, capabil să facă față provocărilor demografice și socioeconomice ale secolului XXI.
