Numărul infracțiunilor legate de negarea Holocaustului și propagandă legionară a explodat în România în 2025, dar numărul persoanelor trase la răspundere rămâne încă foarte mic. Potrivit datelor exclusive obținute recent, în acest an, numărul cauzelor penale privind astfel de delicate s-a dublat față de anul precedent, însă cel al persoanelor inculpite a crescut de zece ori, semnalând o atitudine totuși rezervată din partea autorităților.
Creșterea alarmantă a cazurilor: o problemă tot mai prezentă în discursul public
În ultimele luni, numărul plângerilor și sesizărilor referitoare la afirmații negatoare ale Holocaustului sau la propagandă legionara s-a înmulțit semnificativ. Măsurătorile indică o creștere dublă a dosarelor aflate în anchetă, ceea ce denotă o intensificare a discursului extremist și a încercărilor de a minimaliza sau de a ignora crimele comise în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În ciuda acestui fapt, procesele penale inițiate împotriva unor indivizi sau grupări nu au urmat o creștere proporțională, fiind deocamdată număr foarte mic.
Inspectorii judiciari și specialiștii în drept penal subliniază că, în condițiile în care astfel de cazuri devin tot mai frecvente, există o nevoie acută de o legislație mai strictă și de un aviz clar din partea instanțelor pentru a combate aceste manifestări, considerate de mulți un pericol pentru valorile democratice și pentru respectul față de memoria victimelor Holocaustului.
Inculpați: o creștere semnificativă, dar încă insuficientă pentru a opri retorica extremistă
Chiar dacă numărul persoanelor trase la răspundere pentru astfel de fapte a crescut de zece ori comparativ cu anul anterior, cifrele rămân încă foarte mici în raport cu numărul total de cazuri semnalate. În 2024, au fost inculpați doar câțiva indivizi, în timp ce în 2025 aceștia s-au ridicat la peste zece, dar impunerea unei sancțiuni penale și a unui precedent nu pare să fi avut un efect de descurajare real.
Legalitatea și perspectiva penală în astfel de cazuri rămân un subiect delicat, din cauza diversității de opinii și sensibiltății subiectului. În comentariile avocaților și ale experților în drept, se face adesea referire la necesitatea de a echilibra libertatea de exprimare cu restricțiile impuse de legislație pentru a proteja memoria și demnitatea umană.
Contextul istoric și social, un factor cheie în lupta împotriva extremismului
România a avut o istorie complicată în ceea ce privește relația cu extremismul și cu trecutul evreiesc. În ultimii ani, autoritățile au fost criticate pentru modul în care gestionează discursul extremist, fiind percepute uneori ca insuficient de proactive în combaterea propagandei legionar/antisevitice.
Deși în ultimele luni s-au intensificat mesajele de condamnație și s-au înăsprit controalele, situația continuă să preocupe societatea civilă și specialiștii în istorie. Mulți reclamă nevoia unor măsuri mai ferme, inclusiv în educație și în combaterea dezinformării, pentru a preveni reapariția unor voci care duc către relativizarea istoriei.
Viitorul legislației și al luptei împotriva discursului extremist
În contextul unui val tot mai mare de discursuri contestabile și de acte de negare a Holocaustului, oficialii județeni și naționali discută despre posibile măsuri suplimentare. Cu toate acestea, scepticii avertizează asupra riscului de a restrânge libertatea de exprimare, chiar dacă și-au dat seama de pericolul reprezentat de discursurile extreme.
Pentru moment, autoritățile investighează riguros și așteaptă ca legile actuale să fie aplicate cu mai multă fermitate. Însă, în condițiile în care discursul extremist pare să fie alimentat și de o anumită reticență de a recunoaște pe deplin gravitatea istoriei, rezultatele și măsurile viitoare vor juca un rol crucial în modul în care România va gestiona acest fenomen. Rămâne de văzut dacă, într-un context european tot mai alert în fața retoricii extremiste, țara va reuși să găsească echilibrul între libertate și responsabilitate.
