Retorica amenințătoare și escaladarea conflictului: SUA intensifică operațiunile aeriene în Venezuela de la schimbarea administrației
De la instalarea la Casa Albă a președintelui Joe Biden, tensiunile în America Latină par să fi atins cote mai ridicate decât în ultimii ani. Un fapt care atrage atenția este modul în care, în ciuda retoricii diplomatice, activitatea militară americană în Venezuela s-a intensificat considerabil, conform unui raport al ONG-ului Acled. În ultimul an, de când Donald Trump s-a reîntors temporar în scenă ca lider „autoproclamat al păcii”, Statele Unite au efectuat aproape la fel de multe atacuri aeriene în această regiune ca în întreaga perioadă a președinției lui Joe Biden, semn clar al unui duh războinic alimentat de retorica dură și interese geopolitice.
Creșterea operațiunilor militare US în Venezuela: un semnal de tensiune
Activitatea militară americană în America Latină a fost mult timp strict limitată de preocupări legate de stabilitate și drepturile omului, dar ultimele luni demonstrează o schimbare de paradigmă. Potrivit datelor obținute de ONG-ul Acled, numărul atacurilor aeriene conduse de SUA în Venezuela a crescut semnificativ după revenirea lui Donald Trump la putere, în ianuarie 2025. În termen de un an, numărul de operațiuni a egalat chiar cele din întreaga perioadă a președinției lui Biden, indicând o relaxare a restricțiilor și o activizare a politicii militare.
Această tendință nu este doar o coincidență, ci face parte dintr-o strategie clară de consolidare a influenței americane în regiune, în contextul în care Caracas devine din ce în ce mai mult un punct focal al conflictelor ideologice globale. Întărirea prezenței militare și acțiunile aeriene sunt motivate, aparent, de dorința de a contracta controlul asupra traficului de droguri, dar și de tentativele de a slăbi regimul lui Nicolás Maduro. La rândul lor, oficialii americani justifică aceste atacuri prin necesitatea de a combate „amenințări la adresa securității naționale” și de a înăbuși orice tentativă de a-i sprijini pe adversarii Washingtonului în regiune.
Un „președinte al păcii” cu gust pentru forță, sau o strategie de presiune?
Întreaga retorică a administrației Biden în privința Venezuelei s-a concentrat pe dialog și returnarea la masa negocierilor, dar cifrele indică altceva: o politică mai dură, substantivizată, chiar dacă mai puțin vizibilă publicului larg. Între timp, un autoproclamat „președinte al păcii”, dar cu gust pentru forță, încearcă să își mențină influența în condiții de instabilitate accentuată în regiune.
Este dificil de spus dacă această strategie va avea efectul dorit, având în vedere criza economică și politică profundă din Venezuela, precum și tensiunile din interior. Însă semnalele clare transmise prin această intensificare a conflictului arată că Washingtonul nu intenționează să reducă presiunea și continuă să urmeze o politică de forță sub pretextul combaterii amenințărilor reprezentate de regimurile considerate ostile.
Ce urmează pentru Venezuela și America Latină?
În timp ce numărul de atacuri aeriene americane continuă să crească, situația regională devine din ce în ce mai complicată. Venezuela rămâne un teren de încercare pentru măsuri de presiune externalizate, în condițiile în care încercările de dialog cu regimul Maduro au eșuat, iar tensiunile se amplifică. În același timp, alte state din America Latină privesc cu atenție și, uneori, cu îngrijorare, acest joc de putere în care interesele economice și geopolitice prevalează peste stabilitatea și suveranitatea națională.
Dacă trendul persistă, următoarele luni vor fi decisive pentru soarta Venezuelei și a relatiilor SUA cu întreaga regiune. Escaladarea militară nu face decât să adâncească criza, iar alternativele pentru o dezamorsare a tensiunilor devin tot mai reduse. În Europa sau în alte regiuni ale lumii, acest model de intervenție și represiune este urmărit cu atenție, dacă nu chiar cu temere, pentru implicațiile pe termen lung în geopolitica internațională.
