Republica Moldova înregistrează o restanță de 100.000 de euro la plata cotizațiilor către Comunitatea Statelor Independente (CSI), organizație din care intenționează să se retragă complet până la sfârșitul anului 2026. Anunțul oficial a fost făcut de ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, într-un interviu acordat marți, confirmând astfel evoluțiile din cadrul strategiei Chișinăului de a se distanța de organizație.
Cotizații restante și intenția de retragere din CSI
Potrivit declarațiilor ministrului Popșoi, Moldova are de plătit un restant de 100.000 de euro, sumă care a acumulat din cauza dificultăților financiare ale statului și a unor probleme administrative interne. Această restanță a fost admisă oficial, însă cel mai important anunț vizează planul autorităților de la Chișinău de a ieși din cercul organizației regionale. “Republica Moldova intenționează să se retragă definitiv din CSI până la finalul lui 2026”, a spus oficialul moldovean.
Decizia, parte a unei strategii mai ample de orientare geopolitică
Retragerea din CSI face parte dintr-un efort mai larg al Chişinăului de a-şi reafirma suveranitatea și de a-și redefini poziția în spațiul regional. Moldova, situată geografic între România și Ucraina, a fost oficial membră a CSI încă din 2001, dar recent s-a manifestat o voință tot mai clară de a se distanța de organizațiile regionale ce adesea sunt percepute ca fiind sub influența Rusiei.
Măsura vine într-un context geopolitical complicat, marcat de tensiuni între Moscova și Kiev și de un interes tot mai mare al Moldovei pentru integrarea europeană și pentru întărirea relațiilor cu România și alte state membre ale Uniunii Europene. La aceste decizii contribuie și evoluțiile interne, precum criza economică și dificultățile bugetare, dar și dorința de reforme și de consolidare a institutiilor democratice.
Implicarea internațională și perspectivele retragerii
Reacțiile din mediul internațional au fost, până acum, atent pragmatice, oficialii politici din UE și SUA încurajând Chișinăul în procesul de consolidare a statului de drept și de orientare către valori europene. În același timp, retragerea din CSI este justificată și prin dorința de a reduce dependența de influența rusă în politica externă și de a evita situațiile în care Moldova devine ținta unor presiuni legale sau economice din partea statului vecin.
Deși intenția de a părăsi complet CSI până în 2026 reprezintă o schimbare semnificativă, procesul va necesita timp și un management atent. Problemele financiare, inclusiv restanța de plată de 100.000 de euro, reflectă complexitatea alegerilor pe care Chișinăul le face în acest moment. Autoritățile moldovene trebuie nu doar să negocieze procedural ieșirea din organizație, ci și să gestioneze consecințele politice și economice ale acestei decizii.
În ultimele săptămâni, oficialii de la Chișinău au clarificat că strategia de retragere nu va avea impact asupra relațiilor diplomatice cu membrii CSI sau cu Rusia, ci reprezintă mai degrabă o orientare către parteneriate și alianțe care să sprijine dezvoltarea durabilă și stabilitatea țării. În acest sens, analiștii subliniază că Moldova încearcă să găsească un echilibru între parteneriatul cu occidentul și relațiile tradiționale cu Rusia, iar această mutare reflectă în mod clar această tendință.
Perspectiva finală a retragerii, planificată pentru sfârșitul anului 2026, marchează un moment de cotitură pentru politica externă a Chișinăului, dar și pentru geostrategia regională. Rămâne de văzut cum vor evolua acțiunile concrete și negocierile din următorii ani, în condițiile unui peisaj geopolitic extrem de dinamic și adesea imprevizibil.
