MNIR: Hoții Coifului de la Coțofenești, atacă demnitatea României

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a făcut publică astăzi declarația sa, citită în cadrul procesului de la Assen, Țările de Jos, privind furtul...

MNIR: Hoții Coifului de la Coțofenești, atacă demnitatea României

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a făcut publică astăzi declarația sa, citită în cadrul procesului de la Assen, Țările de Jos, privind furtul de la Drents Museum. Incidentul din ianuarie 2025, soldat cu spargerea muzeului prin explozibili, este considerat de instituție un atac direct asupra patrimoniului cultural internațional. Furtul a vizat artefacte de o importanță istorică majoră, inclusiv Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice regale din AUR.

Un atac asupra memoriei colective

Potrivit declarației MNIR, artefactele furate sunt mult mai mult decât simple obiecte materiale. Acestea reprezintă valori de patrimoniu de o importanță excepțională, aparținând memoriei culturale a României și patrimoniului cultural al umanității. Coiful de la Coțofenești, un simbol al originilor istorice, este cunoscut de generații întregi de români. Dispariția sa a fost percepută ca o „rană adusă memoriei colective”, generând șoc și un profund sentiment de umilință. Furtul a smuls cu violență o parte din trecutul României din spațiul public.

MNIR subliniază prejudiciul moral și profesional cauzat de acest incident. Muzeul amintește că piesele furate au fost păstrate, cercetate, restaurate și protejate prin munca a generații de specialiști. Furtul a lovit misiunea fundamentală a muzeului—apărarea patrimoniului comun. Consecințele incidentului au avut un impact global, afectând cooperarea culturală dintre instituțiile europene. Acest act violent a generat teamă și suspiciune, punând sub semnul întrebării viitoarele împrumuturi muzeale și deteriorând încrederea în colaborările internaționale.

Repercusiuni sociale și culturale

Evenimentul a provocat grave repercusiuni sociale. Furtul a alimentat neîncrederea și discursuri ostile față de MNIR și față de ideea schimburilor culturale internaționale. Declarația precizează că furtul a fost perceput ca o umilință națională și a fost exploatat pentru a amplifica tensiuni și sentimente anti-europene. MNIR insistă asupra naturii excepționale a patrimoniului furat. Aceste obiecte poartă în sine informație istorică irepetabilă, semnificație identitară și valoare simbolică pe care nicio sumă de bani nu o poate reconstitui. Coiful și brățările dacice nu pot fi înlocuite și reprezintă o parte esențială din memoria colectivă a României.

Apel la justiție

MNIR face apel la instanța din Assen să trateze cazul cu toată gravitatea cuvenită. Fapta este considerată un atac excepțional asupra patrimoniului cultural, al încrederii publice și al demnității unui popor. Instituția avertizează că, atunci când este atacat un asemenea tezaur, este rănită nu doar România, ci și memoria europeană. Autoritățile române vor continua să sprijine eforturile de recuperare a artefactelor și să atenueze efectele acestui incident, în conformitate cu legislația națională și directivele europene aplicabile. Păstrarea creațiilor trecutului este o responsabilitate care trebuie protejată pentru generațiile viitoare. În timpul audierilor, Bernhard Z. a declarat că nu deține nicio informație despre artefactul lipsă și s-a arătat indignat de faptul că este considerat principalul suspect.

Sursa: Libertatea