Medicina românească sub presiune: fenomenul medicilor angajați la stat și activitatea în privat devine o problemă tot mai acută
În ultimele luni, problema medicilor angajați la stat, dar care activează și în sistemul privat, a devenit un subiect central în discuțiile despre reforma sistemului de sănătate din România. Ministrul Sănătății, Alexandru Roguobete, a făcut recent declarații care evidențiază dificultățile și provocările cu care se confruntă autoritățile în gestionarea acestei situații complexe. În platoul Digi24, oficialul a explicat eforturile depuse pentru a limita fenomenul, dar a recunoscut în același timp că doar cu vorbe nu se vor obține rezultate durabile sau semnificative.
Fenomenul medicilor duali, o realitate care a luat amploare în ultimii ani, afectează în mod direct calitatea serviciilor medicale și sustenabilitatea sistemului public. Mulți medici, motivați de câștiguri suplimentare, își realizează activitatea în propriile cabinete sau clinici particulare, în paralel cu orele petrecute în spitalele publice, unde sunt plătiți de stat. Această practică, aparent legală în unele circumstanțe, ridică însă semne de întrebare legate de etica profesională și despre modul în care este asigurat echilibrul între interesul public și cel privat.
Impactul asupra sistemului sanitar public
Ministrul Sănătății a punctat clar efectele negative ale acestei situații, explicând că „dacă un medic în timpul programului de la stat pentru care este plătit, nu oferă de fapt servicii medicale în spitalul public, acel spital nu încasează de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de aici apar acele probleme veșnice pe care le cunoaștem”. În contextul deficitului general de personal și resurse, laboratoarele, secțiile și cabinetele din spitalele de stat resimt din ce în ce mai acut efectele unui număr insuficient de medici care să acopere toate nevoile pacienților.
Reforma s-a dorit a fi una complexă, vizând atât controlul asupra profesiei medicale, cât și un model mai eficient de remunerare și stimulare pentru angajați. Însă, în ciuda acțiunilor, fenomenul persistă și chiar pare să se intensifice, ceea ce pune sub semnul întrebării relevanța măsurilor deja implementate și necesitatea unor soluții mai ferme. „Noi încercăm să punem o ‘presiune’ pe sistem pentru a reduce problema, însă ‘este evident că nu funcționează doar cu vorbă bună’”, a afirmat ministrul.
Ce soluții?
Unele măsuri propuse includ eliminarea câștigurilor duble și introducerea unor reguli mai clare privind activitatea medicilor în sistemul privat și public. În plus, discuțiile pentru salarii mai competitive și pentru verificări mai riguroase ale situației actuale sunt în plină desfășurare în parlamente și în cadrul institutelor de control. Cu toate acestea, implementarea acestor soluții necesită timp, consens politic și o schimbare de mentalitate la nivelul întregii profesii medicale.
Contextul mai larg al reformei healthcare
Această criză a personalului medical nu este una nouă, însă a fost amplificată de turbulențele pandemiei de COVID-19, de deficitul de personal din spitale și de dificultățile financiare ale sistemului de sănătate. În plus, problemele legate de corupție și de lipsa unei administrații dezirabile contribuie la menținerea fenomenului medicilor duali, care profită de pe urma situației. În ultimele luni, mass-media și opinia publică au devenit tot mai acide în criticile lor față de situația actuală, cerând măsuri radicale și implicare mai fermă din partea autorităților.
Perspectiva pe termen lung
În condițiile în care fenomenul persistă, este clar că pentru reforma sănătății va fi nevoie de o abordare multidimensională, care să cuprindă atât măsuri legislative, cât și schimbări structurale. Autoritățile trebuie să găsească un echilibru între stimulentele financiare, monitoringul activităților medicilor și creșterea atractivității muncii în sistemul public. În timp ce discuțiile continuă, șansele ca sistemul medical românesc să se adapteze pentru a răspunde rigorilor noii realități vor depinde în mare măsură de hotărârea politică și de voința profesională a medicilor îns themselves.
Rămâne de urmărit dacă măsurile anunțate vor produce efecte concrete și dacă, în ansamblu, sistemul va putea redresa aceste dezechilibre, pentru a oferi pacienților servicii medicale de calitate și în condiții decente, atât în spitalele publice, cât și în cabinetele private.
