Autoritățile din domeniul energiei electrice din România anunță reluarea oficială a proiectului hidroenergetic Cerna–Motru–Tismana, după o perioadă de stagnare tehnică și juridică. Decizia vine după ce proiectul, unul dintre cele mai importante pentru dezvoltarea energiei verzi pe plan local, a primit recent acordul de mediu, o etapă esențială pentru continuarea lucrărilor de construcție și modernizare în zona de sud-vest a țării.
Aprobarea mediului deschide poarta pentru reluarea lucrărilor
Conform declarațiilor ministrului Energiei, Bogdan Ivan, acest aviz reprezintă o victorie pentru autorități și pentru compania Hidroelectrica, principalul operator implicat în proiect. „Am deblocat proiectul hidroenergetic de la Cerna–Motru–Tismana! Comisia de Analiză Tehnică din Ministerul Mediului a emis acordul de mediu pentru proiectul Cerna–Motru–Tismana, Etapa a II-a, operat de Hidroelectrica. Vom putea relua implementarea și, cel mai probabil, să atingem obiectivele energetice ale țării în următorii ani,” a declarat reprezentantul ministerului.
Inițiativa a fost lansată cu câțiva ani în urmă, într-un context în care guvernul român urmărește să își diversifice mixul energetic, reducând dependența de combustibili fosili și promovând resursele regenerabile. Proiectul în cauză vizează construirea de noi capacități hidroenergetice, dar și modernizarea celor existente, contribuind la creșterea producției de energie verde și la atenuarea impactului asupra mediului.
Importanța proiectului pentru peisajul energetic românesc și local
Proiectul Cerna–Motru–Tismana are o însemnătate strategică pentru regiunea Olteniei, fiind considerat un pilon în dezvoltarea infrastructurii hidroenergetice a țării. Contribuind la stabilitatea sistemului energetic național, acesta va permite o mai bună gestionare a flucuațiilor de energie, dar și reducerea emisiilor de carbon.
Potrivit estimărilor, odată finalizat, proiectul ar putea aduce beneficii semnificative din perspectivă economică, prin crearea de locuri de muncă, stimularea investițiilor și impulsionarea unor sectoare conexe precum construcțiile și ingineria. În plus, energia hidro a fost întotdeauna considerată o sursă sigură și sustenabilă, potrivit pentru o tranziție energetică responsabilă și pentru atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene.
Context și provocări anterioare ale proiectului
De-a lungul anilor, implementarea proiectului s-a confruntat cu numeroase obstacole, de la probleme legate de autorizare până la opoziție locală sau în presă, din cauza impactului asupra mediului și comunităților locale. Cu toate acestea, autoritățile au reușit în cele din urmă să depășească aceste obstacole, motivând importanța strategică a proiectului pentru securitatea energetică națională și reducerea amprentei de carbon a României.
Pentru moment, reluarea lucrărilor înseamnă un pas important și un semnal de încredere pentru investitori și pentru sectorul energetic național. În următoarele luni, specialiștii și constructorii vor fi interesați să reia activitatea, cu speranța că proiectul va putea fi finalizat în condiții optime și conform graficului stabilit inițial.
Astfel, reluarea proiectului Cerna–Motru–Tismana aduce în prim-plan un exemplu de progres în domeniul energiei regenerabile în România, dar și un test pentru autoritățile locale și centrale, în contextul unei tranziții energetice tot mai accentuate și al promisiunilor guvernamentale de a deveni un jucător important pe piața europeană a energiei verzi. Odată cu obținerea acordului de mediu, perspectivele pentru finalizarea și punerea în funcțiune a capacităților hidroenergetice rămân în linii mari pozitive, urmând ca implementarea să atingă rapid etapele următoare, în condițiile respectării normelor de mediu și ale drepturilor comunităților locale.
