România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale generative, potrivit unor date recente. Doar 17,8% dintre români au folosit inteligența artificială în 2025, față de media europeană de 32,7%. “Suntem în urmă… sau doar mai sceptici? Lipsă de acces sau lipsă de interes? Cine educă România digitală?” se întreabă autorul postării care a adus în atenția publică această statistică.
Declarația a fost făcută de o persoană care se axează pe problematica digitalizării și a impactului tehnologiei asupra societății. Această persoană este cunoscută pentru abordarea critică a modului în care România se poziționează în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor noi și a inteligenței artificiale în special.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se situează mult sub media europeană. Danemarca, Estonia și Malta sunt printre țările care au adoptat cel mai mult inteligența artificială, cu procente de 48,4%, 46,6% și 46,5%, respectiv. Aceste țări au implementat politici și strategii care au facilitat adoptarea tehnologiilor noi și au investit în educația și formarea în domeniul inteligenței artificiale.
Implicațiile acestei statistici sunt multiple și pot avea un impact semnificativ asupra economiei și societății românești. Utilizarea inteligenței artificiale poate aduce beneficii semnificative, cum ar fi creșterea eficienței și productivității, îmbunătățirea serviciilor publice și dezvoltarea de noi oportunități de afaceri. Însă, lipsa de adoptare a acestei tehnologii poate duce la o serie de consecințe negative, cum ar fi întârzierea dezvoltării economice și pierderea de oportunități competitive.
Persoana care a făcut această declarație îndeamnă la o discuție despre utilizarea inteligenței artificiale în România și despre modalitățile de a îmbunătăți situația actuală. “Voi folosiți AI? Ce ați învățat? Ce ați schimbat? Ce ați automatizat?” sunt întrebările care se adresează publicului, în încercarea de a stimula un dialog despre acest subiect.
În urma acestor constatări, este necesară o analiză aprofundată a cauzelor care au dus la această situație și a modalităților de a remedia lipsurile existente. Este nevoie de o abordare coerentă și coordonată a problemelor legate de inteligența artificială, atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile și al sectorului privat. Următorii pași ar trebui să includă strategii de promovare a educației și formării în domeniul inteligenței artificiale, precum și inițiative de sprijinire a dezvoltării de soluții inovatoare care să utilizeze această tehnologie. Doar prin eforturi conjugate putem spera să închidem gap-ul existent și să aliniem România la standardele europene în domeniul inteligenței artificiale.
