Ministrul Agriculturii din România, Florin Barbu, a respins pentru a doua oară în această săptămână aprobarea acordului comercial dintre Uniunea Europeană și țările din America Latină, în special Mercosur, o mișcare care ridică semne de întrebare cu privire la poziția țării noastre în cadrul negocierilor internaționale și impactul asupra sectorului agricol românesc. Decizia a fost transmisă noului ministru al Economiei, Irineu Darău, împreună cu un document oficial în care sunt exprimate motivele pentru opoziția fermierilor români față de acest acord.
### Opoziție puternică din partea fermierilor români
Sectorul agricol românesc, deja vulnerabil în fața competiției externe și a problemelor interne, se opune vehement acordului comercial propus, argumentând că acesta va aduce beneficii surplusurilor din America Latină într-o măsură excesivă și va compromite piața locală. Florin Barbu a explicat faptul că fermierii români „se opun categoric” intrării pe piață a unor produse din Mercosur, cum ar fi carne de vită, bovine, sau produse lactate, care ar putea disloca producția autohtonă.
De altfel, acest val de opoziție nu este nou. Liderii agricultorilor din România au avertizat deja de luni bune că acordul Mercosur ar putea duce la scăderea prețurilor, la închiderea fermelor mici și mijlocii, și, implicit, la pierderea locurilor de muncă. De la începutul negocierilor, fermierii au spus răspicat că nu vor accepta un astfel de acord dacă nu vor exista garanții clare pentru protejarea industriei lor.
### Motivele oficiale ale Ministerului Agriculturii
În documentul transmis ministrului Darău, Florin Barbu detaliază motivele pentru respingerea acordului. La baza deciziei stă preocuparea pentru protejarea agriculturii românești de competiția neloială și de o presiune excesivă asupra produselor locale. „Considerăm că, în condițiile actuale de liberalizare totală, sectoarele agricole românești riscă să nu mai fie competitive, iar impactul poate duce la pierderea unor piețe tradiționale și la scăderea veniturilor fermierilor români.”
Mai mult, oficialul precizează că au fost transmise și solicitări pentru renegocierea anumitor termeni ai Acordului Mercosur, în special pentru a include garanții de protecție pentru instituțiile agricole românești și pentru specificul pieței interne. În lipsa unor astfel de măsuri, decizia a fost clară: România nu poate susține aproparea acordului în forma actuală.
### Contextul european și reacțiile din alte state membre
Decizia României nu este singulară. Alte state membre ale Uniunii Europene, precum Franța și Austria, au exprimat recent îngrijorări similare legate de impactul acordului Mercosur asupra agriculturii europene. În ultimele luni, negocierile au fost marcate de controverse și de încercări de a obține garanții de tutela a pieței pentru fermieri, însă rezultatele până în prezent au fost nesatisfăcătoare.
Uniunea Europeană are propriile sale dileme: pe de o parte, dorește să încheie acorduri comerciale care să faciliteze accesul pe piețele din America Latină, o regiune în plină expansiune economică; pe de altă parte, trebuie să protejeze interesele industriei agricole locale, în special în condițiile creșterii competitivității globale.
Pentru moment, poziția României este clară. În ciuda presiunilor din partea aparatului european pentru avansarea negocierilor și semnarea acordului, Ministerul Agriculturii a făcut tot posibilul pentru a-și apăra fermierii. Decizia de a respinge din nou acordul este văzută atât ca un semnal de alarmă pentru ceilalți membri UE, cât și ca o reafirmare a sprijinului pentru agricultura națională.
Perspectivele viitoare ale negocierilor sunt încă incerte. În timp ce guvernul român insistă pe poziția sa, presiunile economice și politicile europene fac dificilă menținerea unui echilibru între deschiderea comercială și protejarea sectorului agricol. Rămâne de văzut dacă, în următoarea perioadă, va fi găsit un compromis care să satisfacă toate părțile implicate sau dacă România va fi nevoită să rămână cu poziția sa fermă, respingând acordul în forma sa actuală.
