Ministerul Culturii revizuiește planul de registratură a timpului de muncă pentru artiștii din instituțiile de spectacol
Ministerul Culturii a anunțat o revizuire a planului experimental pentru registrarea timpului de muncă al angajaților din instituțiile de artă scenică. Decizia a fost comunicată de ministrul András Demeter, care a avut recent întâlniri cu protestatarii. Reacțiile venite din partea comunității artistice, în special din București și alte orașe, au influențat semnificativ această hotărâre.
Un protest masiv la Naționalul din București
Marți, în fața Teatrului Național din București, mai multe trupe de teatru s-au alăturat protestelor împotriva planului care prevedea un sistem uniform de registratură a muncii. Artiștii au criticat faptul că noul sistem i-ar constrânge la un regim de lucru rigid, asemănător biroului, obligându-i să facă rapoarte scrise zilnice despre activitățile lor creative.
„Nu consider că munca artistică poate fi măsurată ca o activitate de birou. Cerem respect pentru procesul nostru creativ,” a declarat un actor dintr-o trupă bucureșteană. Această opinie reflectă emoțiile multor colegi care se simt constrânși de birocrația propusă.
Decizia Ministerului, o reacție la nemulțumiri
Ministrul Demeter a subliniat că decizia de a revizui planul vine ca urmare a discuțiilor purtate cu artiștii atât în București, cât și în alte orașe. Potrivit unui comunicat oficial, problema semnalată de Camera de Conturi privind registratura timpului de muncă este importantă, și astfel termenul limită pentru punerea în aplicare a acestuia va fi extins.
„Vrem să asigurăm un dialog constant cu toți actorii implicați. Fără o colaborare eficientă, nu putem găsi soluții viabile,” a declarat Demeter. De asemenea, acesta a reafirmat că orice modificare va fi realizată cu participarea activă a celor afectați, dorind astfel să evite sentimentul de „cobai” amplificat de unii dintre colegii săi.
Perspectivele viitoare asupra reglementării muncii în cultură
Ministerul a recunoscut că, deși planul inițial a fost dezvoltat pe baza recomandărilor experților, el nu a suscitat consensul dorit, ceea ce a dus la decizia de a extinde grupul de lucru responsabil pentru elaborarea legislației. Problema complexă a registraturii muncii în domeniul artistic este încă în desfășurare, iar comunitatea artistică așteaptă cu nerăbdare noi informații.
În fața acestor provocări, mulți artiști din Marosvásárhely, un alt oraș cu o tradiție teatrală importantă, au organizat și ei un protest în aceeași zi, având aceleași revendicări. „Trebuie să ne păstrăm libertatea creativă. Noi nu suntem simple mașini de muncă,” a declarat un alt artist local.
Adoptarea unei strategii care să echilibreze reglementările necesare cu respectul pentru procesul creativ va solicita timp și implicare din partea tuturor părților interesate. Revizuirea actuală reprezintă un pas important către reconsolidarea încrederii artistilor și autorităților în ceea ce privește colaborarea pentru o cultură mai sănătoasă în România.
