Se anunță o perioadă de repaus vegetativ pentru speciile de câmp și pomi-viticole în întreaga țară, în intervalul 31 ianuarie – 6 februarie 2026, în contextul unui sezon caracterizat de temperaturi mai scăzute decât cele obișnuite. Potrivit prognozei agrometeorologice recent emise de Administrația Națională de Meteorologie, acestă etapă este consecința unui regim termic neobișnuit pentru această perioadă a anului, ceea ce va influența atât evoluția culturilor, cât și gestionarea lor în sezonul următor.
Repausul vegetal, o necesitate în condiții de temperaturi scăzute
Din punct de vedere agricol, repausul vegetal reprezintă perioada în care plantele își încetinesc activitatea pentru a se pregăti pentru sezonul de creștere următor. În acest an, această etapă va fi prelungită și accentuată de răcirea bruscă a vremii, care a dus la o medie diurnă a temperaturilor cu mult sub valorile tipice pentru această perioadă. „Temperaturi medii diurne cuprinse în jurul valorilor mai scăzute decât normalul pentru începutul lunii februarie vor face ca speciile de câmp și pomi-viticole să se afle în stare de repaus vegetal”, explică specialiștii ANM în raportul lor.
Această situație nu este una rară, dar devine tot mai frecventă în contextul schimbărilor climatice. Prelungirea perioadei de repaus sau întârzierea începerii orelor de activitate vegetală pot avea implicații asupra randamentului culturilor pentru sezonul agricol următor. Agricultorii trebuie să fie pregătiți pentru aceste modificări și să adapteze gestionarea culturilor în funcție de condițiile atmosferice extreme.
Impactul temperaturilor scăzute asupra culturilor agricole
Temperaturile mai scăzute pot cauza adverse pentru anumite specii de plante, mai ales dacă acestea se află în faze sensibile ale dezvoltării. Pomii-viticoli, de exemplu, pot deveni vulnerabili la geruri sau la înghețuri precoce, manifestând deteriorări ale țesuturilor sau reducerea calității vinului în cazul viței. În ceea ce privește culturile de câmp, blocajul de creștere sau întârzierea în înfrățire pot avea impact asupra recoltei de vară.
Este esențial ca fermierii să monitorizeze evoluția vremii și să ia măsuri preventive, acolo unde este cazul, pentru a minimiza efectele negative ale acestei perioade de răcire. De exemplu, protejarea culturilor cu materiale antifrost sau ajustarea perioadelor de plantare și tratamentele fitosanitare pot fi decizii benefice pentru menținerea sănătății plantelor. În plus, specialiștii recomandă ca această perioadă de repaus să fie utilizată pentru planificări și pregătiri pentru sezonul agricol următor, inclusiv pentru verificarea utilajelor și a semințelor.
Perspective și recomandări pentru fermieri
Deși condițiile meteorologice sunt în general provocatoare, specialiștii în agrometeorologie subliniază faptul că aceste fenomene sunt mai frecvent asociate cu variații sezoniere normale, chiar dacă sunt accentuate de schimbările climatice globale. În aceste condiții, adaptarea la noile realități devine o prioritate pentru fermieri. Monitorizarea atentă a evoluției vremii și consultarea periodică cu specialiști din domeniu sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a resurselor agricole.
Din perspectiva celor mai recente prognoze, temperaturile vor reveni, cel mai probabil, la valori normale odată cu sfârșitul intervalului de repaus, ceea ce va permite reluarea activităților agricole în condiții mai favorabile. În același timp, faptul că această perioadă a fost mai rece decât de obicei scoate în evidență nevoia de investiții în tehnologii de protecție și adaptare, care să pregătească sectorul pentru eventuale fenomene meteo extreme.
În concluzie, perioada de repaus vegetativ bulversează temporar activitatea agricolă, dar reprezintă și un moment de reflecție și pregătire pentru fermieri. Cu condiția să fie conștienți de aceste modificări și să acționeze preventiv, aceștia pot reduce impactul negativ al temperaturilor neobișnuit de scăzute și pot asigura o reluare a sezonului menit să fie mai sigur și mai eficient. Odată cu îmbunătățirea condițiilor climatice, specialiștii anticipează o revenire la normal, însă rămâne clar că adaptarea continuă este cheia succesului pentru agricultura românească în fața schimbărilor neprevăzute de pe termen scurt.
