Guvernul a anunțat, marți, adoptarea unei ordonanțe de urgență care limitează adaosul comercial practicat de operatorii din lanțul de distribuție a carburanților, într-un efort de a calma piața și a preîntâmpina o creștere accelerată a prețurilor. Măsura, declarată situație de criză pe piața de țiței și produse petroliere, a generat deja reacții din partea specialiștilor, care avertizează însă că efectele sale vor fi temporare și riscă chiar să deterioreze stabilitatea pe termen lung.
Reducerea prețurilor, aparent eficientă pe termen scurt
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației „Energia Inteligentă”, consideră că, în condițiile actuale, un impact real asupra prețurilor ar putea fi sesizat în cazul benzinei, ale cărei prețuri s-ar putea reduce cu cel mult 50 de bani pe litru. La motorină, reducerea ar putea fi mai mică, de circa 30 de bani, însă această efemeridă scădere fiind rapid anihilată de tendința de creștere a prețurilor observată pe piață.
„Va exista o astfel de reducere, dar foarte probabil va fi rapid absorbită de creșterea prețurilor,” explică specialistul. El adaugă că diferențele de marje comerciale între diferitele lanțuri de distribuție și companiile mari și mai mici vor influența în mod diferit efectul măsurii, astfel încât schimbările concrete în prețuri vor fi variabile și dificil de anticipat.
Excepția o reprezintă faptul că fluctuațiile pieței și criza de resurse, precum creșterea prețurilor la țiței și motorină, ar putea anula orice efort de reducere a prețurilor în doar câteva săptămâni, atenționează el. În cazul motorinei, situația este mai gravă, fiind evidențiată o criză pe linia aprovizionării, cu potențial de penurie în viitorul apropiat, în cazul în care aceste măsuri nu vor avea efecte durabile.
Impactul măsurii și perspectivă de penurie
Expertul afirmă că plafonarea marjei comerciale va duce, cel mai probabil, la retragerea multor distribuitori și importatori de pe piață. „Dacă această măsură va fi aplicată în forma sa actuală, mulți operatori vor fi forțați să intre în pierdere, ceea ce va încetini sau chiar va stopa importurile de carburanți,” adaugă Chisăliță. În plus, el remarca că rezultatele măsurilor similare din alte țări UE s-au soldat rapid cu penurie, din cauza celor restricții impuse.
„Se vorbește de reducerea marjei cu jumătate față de anul 2025, dar dacă acest lucru va duce la pierderi majore, distribuitorii nu vor mai fi interesați de activitate. În cele din urmă, vor fi nevoiți să reducă importurile sau chiar să abandonze distribuția,” spune specialistul. În condițiile în care aprovizionarea de țiței riscă să fie blocată în eventualitatea unei intensificări a conflictelor geopolitice, criza pentru piața carburanților pare să fie inevitabilă.
Chisăliță avertizează că, dacă războiul se va prelungi și Strâmtoarea Ormuz va fi blocată, România va fi nevoită să recurgă la raționalizare, similar altor state europene. „Pe termen mediu, vom intra în perioadă de penurie, iar toți participanții la piață vor fi nevoiți să își reconfigureze strategia,” afirmă el. În acest context, vulnerabilitatea aprovizionării și posibilele măsuri de austeritate sunt inevitabile.
Efectele deciziilor politice și încercările de compensare
Un alt aspect aflat în discuție îl constituie măsura exportului de carburanți, deocamdată doar cu acordul Ministerelor Economiei și Energiei. Chisăliță apreciază că, deși această măsură poate părea o încercare de protejare a resurselor naționale, în practică ea poate favoriza anumite companii și poate duce la distorsiuni concurențiale.
El amintște că, în condițiile actuale, România dispune de o finanțare de aproximativ 75 de milioane de euro, obținuți din creșterea prețurilor la carburanți în primele trei luni ale anului, însă acești bani nu sunt prevăzuți în buget. Specialistul sprijină reducerea accizei, explicând că această măsură ar fi fost mai eficientă, putând face prețul mai accesibil fără a distorsiona bugetul de stat.
„Acești bani s-au încasa fără o justificare clară în buget. O reducere a accizei ar fi avut un impact direct asupra prețurilor, fiind o soluție rapidă și relativ echilibrată pentru consumatori și distribuitori,” adaugă Chisăliță. În pofida acestor idei, măsura de limitare a adaosului comercial și posibilitatea de a opri exporturile trebuie privite cu prudență, fiind menite mai mult să tempereze speculațiile decât să soluționeze criza de fond a resurselor energetice.
Liderul Asociației „Energia Inteligentă” îndeamnă ca, pe măsură ce criza se adâncește, Europa să găsească rapid modalități de reorientare a aprovizionării, iar statul român să fie pregătit pentru eventuale raționalizări. „Experiența țărilor din Vest arată că, după câteva luni, măsurile extreme de gestionare a resurselor devin inevitabile. România trebuie să fie pregătită atât din punct de vedere logistic, cât și legislativ,” concluzionează el.
