Fostul ministru al Muncii, Marius-Constantin Budăi, a lansat un atac virulent asupra prim-ministrului Ilie Bolojan, după ce acesta a făcut declarații despre nivelul taxelor din România comparativ cu restul Europei. Disensiunile apar în contextul unei dezbateri aprinse privind politica fiscală a țării, iar afirmațiile lui Bolojan au fost percepute de unii ca fiind arogante sau de neînțeles în realitatea socio-economică românească.
Buduai, care a avut onoarea de a conduce Ministerul Muncii în guvernele conduse de Nicolae Ciucă, a fost prompt în replică, criticând dur declarațiile prim-ministrului, pe care le consideră neinformate și contraproductive pentru imaginea și economia țării. “Este profund regretabil ca, într-un moment atât de dificil pentru români, să se facă asemenea declarații fără a avea în vedere complexitatea sistemului fiscal și poverile pe care le suportă populația”, a declarat Budăi într-un interviu pentru o ziar locală.
Contextul recent al acestor discuții pornește dintr-o serie de declarații ale lui Bolojan, care a afirmat că nivelul taxelor în România ar fi comparabil sau chiar mai avantajos decât în alte state europene, sugerând totodată că actuala guvernare ar trebui să-și re-evalueze politica fiscală. În opinia fostului ministru al Muncii, însă, aceste afirmații ignoră realitățile dure cu care se confruntă românii, în special în contextul creșterii prețurilor și a inflației galopante.
Este bine cunoscut faptul că sistemul fiscal românesc rămâne unul dintre cele mai încărcate din Uniunea Europeană, cu impozite și contribuții sociale care apasă greu pe bugetele cetățenilor, mai ales în zonele rurale și urbane sărace. În plus, salariile mici și salariul minim deportatul anual în raport cu inflația, continuă să fie o problemă acută pentru clasele muncitoare și mediul de afaceri.
De altfel, acuzațiile aduse de Budăi nu sunt singulare în ecuația acestei dispute. Lideri social-democrați și specialiști în economie au atras atenția de mai multe ori asupra faptului că politicile fiscale trebuie adaptate la realitatea economică, nu doar la idealuri sau la statistici generale. În același timp, declarațiile lui Bolojan sunt interpretate de unii ca o încercare de a poziționa guvernul în contextul european, dar fără să ia în calcul specificul socio-economic al unei țări precum România, unde populația suportă o povară fiscală considerabilă pentru a susține serviciile publice și pensiile.
Reacția din partea fostului ministru nu întârzie să apară, acesta evocând necesitatea unor politici fiscale echilibrate, care să nu sacrifice și mai mult confortul economic al cetățenilor. “Criza economică și socială trebuie gestionată cu responsabilitate, nu cu declarații bombastice sau exagerate. Totodată, trebuie să vedem unde suntem și ce ne dorim: un voiaj european sau o strategie de creștere durabilă a nivelului de trai,” a spus Budăi.
Pe fondul acestor relații tensionate, scena politică în România pare să fie din ce în ce mai polarizată. De partea cealaltă, Bolojan continuă să promoveze ideea unei reforme fiscale pe termen lung, însă fără a clarifica în detaliu măsurile concrete, ceea ce adaugă un pond în discuție.
Percepțiile și declarațiile de acum indică, însă, o dispută politică în plină evoluție, în care se admite că nu doar cifrele, ci și modul în care acestea sunt comunicate, influențează în mod direct încrederea publică. În contextul acestor conflicte, rămâne de văzut dacă guvernul va adopta o poziție comună și dacă va prioritiza, în fața criticilor, recalibrarea politicilor fiscale în interesul românilor.
Lupta pentru imagine, dar și pentru definirea unui parcurs economic sustenabil, pare deocamdată departe de a se încheia. Într-o țară în care nivelul de trai rămâne o prioritate pentru milioane de cetățeni, orice declarație trebuie cântărită cu grijă, pentru a nu alimenta din nou spiritele sau a alimenta dezinformarea. În timp ce politicienii își provoacă și își contrazic unul pe celălalt pe scena publică, cetățenii rămân cei mai afectați de aceste dispute, așteptând acțiuni concrete pentru ameliorarea condițiilor lor de viață.
