Majoritatea românilor preferă interacțiunea digitală cu autoritățile publice, conform unui studiu recent care a fost prezentat cu ocazia aniversării primului an de activitate a Institutului Edge. Evenimentul, intitulat „Identitate: De la e-Book la portofelul european”, a reunit experți din domeniul digitalizării și reprezentanți ai sectorului public, pentru a discuta despre progresul și perspectivele digitalizării serviciilor publice în România.
Digitalizarea serviciilor publice, în preferințele românilor
Potrivit studiului AtlasIntel, aproape 70% dintre români susțin ideea de a realiza toate formalitățile administrative online, fără necesitatea deplasării fizice la ghișee. În comparație cu alte state din Uniunea Europeană, această cifră indică un nivel relativ ridicat de receptivitate față de digitalizare, dar și o așteptare tot mai mare a cetățenilor de a avea acces rapid și sigur la serviciile publice din confortul locuinței lor.
Barbu Mateescu, sociolog și specialist în studii de opinie, a prezentat principalele concluzii ale cercetării, subliniind că majoritatea românilor percep digitalizarea ca pe o oportunitate de a reduce birocrația și de a economisi timp. „Rezultatele arată o deschidere foarte clară spre digitalizare, dar și o ușoară reticență legată de securitatea datelor. În același timp, există un interes crescut pentru portofelul european digital, care promite să simplifice și să securizeze plățile și identitatea digitală,” a explicat Mateescu.
Pe fondul unui context european în care Uniunea Europeană încurajează adoptarea digitalului pentru a facilita mobilitatea și echitatea în accesul la servicii, România pare să fie pe drumul cel bun, dar cu provocări pe termen mediu și lung în ceea ce privește infrastructura și încrederea cetățenilor în sistem.
Provocările și oportunitățile digitalizării în sectorul public
Digitalizarea totală a serviciilor publice în România reprezintă o prioritate pentru autorități, în contextul angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Cu toate acestea, implementarea unitară și sigură a acestor soluții necesită investitii constante în infrastructură și campanii de informare adresate populației.
Reprezentanții instituțiilor publice au recunoscut, în cadrul evenimentului, că succesul digitalizării depinde în primul rând de încrederea cetățenilor. Experiența altor state europene arată că, pe măsură ce oamenii devin tot mai obișnuiți cu platformele digitale, se reduce timpul de așteptare și se crește satisfacția față de serviciile primite. Cu toate acestea, pentru ca această tranziție să fie completă și eficientă, este nevoie de o colaborare strânsă între instituțiile publice, sectorul privat și utilizatorii finali.
În plus, accentul a fost pus pe dezvoltarea identitară digitală și pe introducerea în portofelul european a unor soluții inovatoare, precum sistemele de autentificare unică și portofelul digital european, care vor facilita accesul și completarea formalităților administrative, dar și plățile transfrontaliere.
Perspective și provocări viitoare
În timp ce cetățenii sunt tot mai încurajați să adopte forme digitale de interacțiune cu autoritățile, autoritățile trebuie să țină cont de diferențele de alfabetizare digitală și de acces la tehnologie. Cu o populație variată din punct de vedere al vârstei și al nivelului de pregătire, digitalizarea trebuie să fie însoțită de măsuri de formare și de asigurare a egalității în acces.
Dincolo de provocările legate de infrastructură, se conturează și oportunitățile de a transforma fundamental modul în care funcționează instituțiile publice, precum și nivelul de satisfacție al cetățenilor. În acest context, Digitalizarea nu mai este doar o tendință, ci o necesitate pentru evoluția și eficiența administrației românești.
Privind spre viitor, autoritățile și actorii implicați trebuie să continue investițiile în tehnologii sigure și intuitive, pentru a susține o societate digitală inclusivă, în care fiecare român să poată beneficia de avantajele digitale fără bariere inutile. În acest mod, transformarea digitală a sectorului public poate deveni un motor esențial al modernizării și democratizării serviciilor oferite.
