Conform Maszol.ro: Budapesta revendică returnarea a aproape un miliard de euro plătiți deja ca amendă de către Uniunea Europeană, sumă la care se adaugă penalizări zilnice de un milion de euro, contestate vehement de premierul ungar. Acesta susține că politica de migrație a Budapestei a devenit similară cu cea promovată acum de alte state europene, motiv pentru care sancțiunile continuă să fie nedrepte și inacceptabile. Ungaria a pierdut deja 200 de milioane de euro ca taxă unică impusă de Curtea UE în 2024, pe lângă cele peste 800 de milioane de euro acumulate prin penalități zilnice, o procedură declanșată ca urmare a neimplementării unei decizii din 2020 privind reglementările de azil.
Contestații privind amenda migratorie
Premierul ungar, Peter Magyar, califică drept „supramăsură” și „decizie prea politizată” penalitatea impusă țării sale de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Aceasta a urmat deciziei din 2020, care a constatat că legislația ungară privind gestionarea cererilor de azil a încălcat dreptul Uniunii Europene. Investigația s-a concentrat în special pe construcția de garduri la granița cu Serbia și pe modul în care cererile de azil erau procesate în cadrul consulatului ungar de la Belgrad, unde majoritatea au fost respinse. Magyar susține că, în prezent, abordarea Uniunii Europene a migrației s-a schimbat, multe state adoptând măsuri mai restrictive, ceea ce face ca amenda aplicată Ungariei să fie lipsită de fundament.
Uniunea Europeană experimentează, de altfel, noi strategii de gestionare a migrației, inclusiv externalizarea proceselor de azil către țări terțe. Italia a deschis centre în Albania pentru solicitanții de azil, iar Comisia Europeană negociază cu state non-UE pentru a accelera returnările și a reduce intrările ilegale. Printre propunerile luate în considerare se numără și crearea unor centre de returnare în afara spațiului comunitar. Aceste evoluții sunt invocate de Budapesta pentru a argumenta inechitatea sancțiunilor. Magyar reiterează că Ungaria nu va permite intrarea migranților ilegali pe teritoriul său, iar autoritățile de la Budapesta negociază cu Comisia Europeană anularea amenzilor, fără a intenționa să modifice politica de securitate a frontierelor.
Revendicări financiare suplimentare
Pe lângă returnarea amenzilor percepute în contextul politicilor de migrație, guvernul ungar dorește recuperarea a încă două miliarde de euro din fonduri de redresare. Aceste fonduri au fost pierdute de Ungaria din cauza neîndeplinirii unor termene limită în anii 2024 și 2025. Magyar a declarat ferm că aceste sume nu vor fi lăsate să fie pierdute și că vor fi solicitate înapoi, având în vedere că adoptarea următoarelor bugete europene necesită unanimitate, oferind astfel Ungariei o poziție de negociere solidă.
În luna mai, Peter Magyar a ajuns la o înțelegere cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a deschis calea pentru deblocarea a 16,4 miliarde de euro din fonduri de redresare și coeziune. Aceste fonduri fuseseră blocate inițial din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept și corupție, obligând Ungaria să implementeze reforme consistente pentru a le accesa. Termenul limită pentru stabilirea următorului buget european pe șapte ani este sfârșitul acestui an.
Istoricul politicii de migrație a Ungariei
Politica migratorie actuală a Ungariei își are originile în criza din 2015, când sute de mii de persoane au tranzitat Balcanii spre vestul Europei. Sub presiunea fluxului migrator, guvernul de la Budapesta a construit un gard la granița cu Serbia, a limitat accesul pe rutele principale și a introdus proceduri speciale pentru solicitanții de azil. Decizia fundamentală a fost prevenirea intrărilor ilegale la graniță și evaluarea cererilor de azil înainte de pătrunderea pe teritoriul național.
Simultan, Ungaria a respins categoric sistemul obligatoriu de redistribuire a solicitanților de azil între statele membre. Budapesta susține că fiecare stat ar trebui să își decidă singur cine este permis să intre, iar Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe protecția frontierelor externe. Acest punct de vedere a fost validat și printr-un referendum din 2016, unde majoritatea covârșitoare a votanților s-a opus relocării obligatorii a migranților. Ulterior, regulile s-au înăsprit, limitând mișcarea persoanelor din zonele de tranzit și returnând la graniță pe cei care intrau ilegal. Curtea UE a contestat aceste proceduri, ducând la închiderea zonelor de tranzit.
Guvernul ungar a menținut principiul de bază, legând inițierea cererilor de azil de reprezentanțele diplomatice și cerând o autorizație prealabilă pentru intrare. Bruxelles-ul a considerat că această practică practic elimină accesul la procedură pentru solicitanții de azil, în timp ce Budapesta a argumentat că evaluarea eligibilității ar trebui făcută în afara teritoriului țării. Această orientare nu s-a schimbat semnificativ. Securitatea fizică a granițelor, prevenirea intrărilor neautorizate și respingerea cotelor obligatorii rămân elemente centrale ale politicii ungare. Noul guvern nu anticipează o schimbare de direcție, ci încearcă să armonizeze această politică cu dreptul comunitar, pe fondul unei tendințe a UE de a adopta măsuri mai stricte în gestionarea migrației.
Sursa: Maszol.ro
