Alexandru Hazem Kansou, noul președinte interimar al organizației PSD Sector 4, a fost recent validat de către Consiliul Politic Național al partidului, marcând o etapă importantă în ascensiunea sa politică. Cu o carieră parcurse din diverse funcții administrative și politice, Kansou își propune acum să impulsioneze reorganizarea și profesionalizarea organizației locale, dar șubrezeniața din spatele acestei aparențe de reformă publică relevă un profil politic și financiar deosebit de complex.
Un traseu instabil, între sferele de influență ale politicienilor din Ilfov și București
Cariera lui Alexandru Kansou a fost caracterizată până acum de traseism politic și de cumul de funcții. În perioada 2021-2022, el a fost consilier al vicepreședintelui CJ Ilfov, Florentin Pandele, și a fost implicat direct în administrația locală a Voluntariului, orașul controlat de familia Pandele-Firea. Relația apropiată cu Hubert Thuma, actualul președinte al CJ Ilfov, și fostul său mentor în PNL, evidențiază alternanța între diferite sfere de putere, unele dintre ele marcate de tensiuni interne și interese bine păzite.
Imediat după validarea în funcția de lider al PSD Sector 4, Kansou a lansat un mesaj oficial axat pe reformarea organizației și întărirea legăturilor cu societatea civilă, promițând o gestionare „profesionalizată” și o apropiere mai mare de problemele comunităților locale. Însă, dincolo de discursul politicianist, adevărata față a noului lider social-democrat se ascunde în cifrele din declarațiile de avere, care relevă o situație materială ce contrazice aparent optimismul promovat.
Imensele venituri din funcții publice și conexiuni cu firme de stat
Declarația de avere datată 2024 indică venituri anuale de aproape 65.000 de euro, proveniți exclusiv din indemnizații pentru poziții în consilii de administrație și funcții executive în companii și entități controlate de administrația locală sau națională. Cei mai mari beneficiari sunt Societatea Națională de Radiocomunicații și Societatea de Transport Voluntari, firmă aflată sub controlul familiei Pandele. Pendularea între aceste poziții și administrațiile controlate de PSD din București și Ilfov pare să fie un vehicul atât pentru acumularea de venituri, cât și pentru consolidarea influenței politice.
Dincolo de declarații, familia Kansou-Stan se distinge printr-un portofoliu de bunuri impresionante: apartament în București, o casă de 430 de metri pătrați în Tunari și terenuri, plus bunuri de lux, precum ceasuri și bijuterii evaluate la peste 26.000 de euro. Partenera sa, Cristina Ioana Stan, care a ocupat și funcții în Primăria Sector 4 și în Ministerul Familiei, a raportat venituri similare, ilustrând un model de sinecuri în care familia devine abonată la resursele publice.
De la trădare politică la influență economică și administrativă
Intrarea lui Kansou în cercul de încredere al PSD s-a produs în 2020, într-un context de trădare politică, atunci când consilierul general, inițial PNL, a votat bugetul Capitalei propus de Gabriela Firea, în ciuda deciziei organizației liberale. Aceasta i-a adus excluderea din PNL, dar și o recunoaștere rapidă din partea social-democraților, care l-au răsplătit cu funcții de conducere, inclusiv liderul PSP fiind numit director al Societății de Transport Public București.
O parte semnificativă din veniturile sale provine din relațiile stabilite în Ilfov, unde a devenit consilier județean și director al companiei Publivol SA, în timp ce gestionează și televiziunea locală Metropola TV, controlată de familia Pandele. În același timp, numirile sale la companii de stat precum Romaero și Biroul de Turism pentru Tineret consemnează un sistem de sinecuri distribuite în mod politic, în mod preponderent conform criteriilor de apropiere față de putere.
Ascensiunea politică a lui Kansou și implicarea sa în diverse sfere de influență ridică întrebări asupra conexiunilor între interesele private și cele publice, precum și asupra modului în care aceste relații contribuie la consolidarea unui model de clientelism administrativ. Pentru moment, noul lider al PSD Sector 4 pare hotărât să-și pune amprenta asupra organizației locale, dar realitatea financiară și conexiunile politice ale acestuia pun în discuție sinceritatea unor promisiuni de reformare a structurilor interne. În timp ce interesele din spatele discursului oficial devin tot mai evidente, perspectiva unui spectacol politic continuu pare să fie singura certitudine, în contextul unui sistem unde influența, resursele și trădarea sunt cele care dictează jocul.
