Organizarea evenimentelor sportive de masă în România continuă să fie un proces anevoios, afectat de birocrație și lipsa de cooperare, conform mărturiilor Roxanei Lupu, fondatoarea conceptului de plogging în România. Sistemul actual pare să depindă semnificativ de presiunea exercitată asupra autorităților și de șansa de a întâlni lideri locali care înțeleg importanța acestor inițiative.
Obstacolele birocratice și lipsa de colaborare
Problemele invocate de Roxana Lupu scot la iveală o realitate persistentă: dificultățile în obținerea autorizațiilor, lipsa de claritate în proceduri și, adesea, lipsa de sprijin din partea instituțiilor. În plus, colaborarea între diferitele entități implicate – autorități locale, federații sportive, antreprenori – se dovedește a fi adesea deficitară, îngreunând organizarea evenimentelor. Dincolo de aspectele formale, pare să existe o lipsă de viziune unitară și de înțelegere a beneficiilor pe care competițiile sportive de masă le aduc comunității.
Evenimentele sportive, de la maratoane la competiții mai mici, au un impact pozitiv asupra sănătății publice, turismului și economiei locale. Cu toate acestea, organizatorii se confruntă deseori cu o rezistență birocratică care descurajează inițiativele și limitează dezvoltarea acestui sector. Lipsa de predictibilitate și termenele lungi de aprobare sunt doar câteva dintre piedicile menționate de organizatori.
Dependența de voința locală și importanța liderilor
Roxana Lupu subliniază că succesul unui eveniment sportiv depinde adesea de “norocul” de a avea un primar sau un lider local care înțelege importanța proiectului. Această dependență de factorul uman este, în sine, un semn al unei probleme sistemice. Un sistem funcțional ar trebui să ofere un cadru clar și transparent pentru organizarea evenimentelor, indiferent de viziunea individuală a liderilor locali.
Un aspect important este lipsa unor strategii coerente la nivel național și local pentru sprijinirea sportului de masă. Deși există inițiative punctuale, acestea nu sunt integrate într-o politică publică coerentă și finanțată adecvat. O astfel de abordare ar trebui să includă nu doar simplificarea procedurilor, ci și investiții în infrastructură, promovarea sportului în rândul populației și stimularea parteneriatelor public-private.
Perspective și provocări viitoare
În contextul actual, cu Nicușor Dan la președinție și Ilie Bolojan prim-ministru, este vitală o reevaluare a legislației și a practicilor administrative. O colaborare eficientă între instituții, o abordare proactivă din partea autorităților și o înțelegere mai profundă a impactului sportului de masă ar putea schimba fundamental peisajul. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, și președintele AUR, George Simion, au declarat în trecut că susțin sportul, dar este necesar să se concretizeze acest sprijin în acțiuni.
Potrivit datelor oficiale, în 2025, bugetul alocat pentru susținerea evenimentelor sportive de masă a fost redus cu 15% față de anul precedent, ceea ce indică o lipsă de prioritate a acestui domeniu.
