Primăria Capitalei a reușit, în sfârșit, să obțină finanțarea necesară pentru reabilitarea Palatului Dacia, una dintre cele mai valoroase clădiri din centrul istoric al Bucureștiului

Primăria Capitalei a reușit, în sfârșit, să obțină finanțarea necesară pentru reabilitarea Palatului Dacia, una dintre cele mai valoroase clădiri din centrul istoric al Bucureștiului. Edilul Ciprian Ciucu a anunțat recent că a semnat contractul de finanțare nerambursabilă cu Ministerul Dezvoltării, asigurând astfel suma de aproximativ 14,3 milioane de euro pentru acest proiect de amploare, iar lucrările urmează să înceapă în câteva săptămâni. Acest pas reprezintă un punct important pentru salvarea și punerea în valoare a monumentului care, de-a lungul secolelor, a traversat multiple etape de distrugere, reconstrucție și schimbări de funcțiune.

Întârzierea și provocările în realizarea proiectului

Inițial, planul era ca lucrările de consolidare și reabilitare ale Palatului Dacia să demareze în ianuarie 2026, dar termenul a fost ulterior amânat pentru februarie, după ce bugetul și detaliile proiectului au fost ajustate. În ultimele luni, însă, progressul a fost blocat din cauza unor contestații în procesul de achiziție publică, ceea ce a întârziat semnarea contractului de execuție.

Valoarea totală a investiției ajunge aproape de 21 de milioane de euro, fără TVA, cu o durată estimată de trei ani pentru finalizare odată ce se vor obține toate autorizațiile și se va începe execuția efectivă. La finalizarea reabilitării, Palatul Dacia va deveni sediul Pinacotecii Muzeului Municipiului București, un proiect ambițios inițiat acum mai bine de un deceniu, care prevede expunerea permanentă a peste 5.500 de opere de artă, inclusiv pictură, sculptură și grafică.

Primarul Ciprian Ciucu a subliniat importanța acestui proiect pentru scena culturală a orașului: „Peste trei ani aici vor fi expuse permanent operele de artă din colecţia Pinacotecii Bucureştiului. Va fi un punct de interes pentru iubitorii de artă din ţară şi străinătate. La finalul lunii ianuarie, am propus spre aprobare indicatorii tehnico-economici, devizele generale şi documentaţiile de avizare a lucrărilor. În prezent, suntem în procedura de achiziţie a lucrărilor. Le vom începe în câteva săptămâni.”

Istoria și valoarea culturală a Palatului Dacia

Palatul Dacia-România, situat pe strada Lipscani, în centrul vechi al Bucureștiului, reprezintă un simbol al istoriei arhitecturale și culturale a capitalei. Clădirea face parte din ansamblul arhitectural al Străzii Lipscani, fiind inclusă în Lista Monumentelor Istorice și având o istorie bogată, marcată de incendii, reconstrucții și funcții variate de-a lungul secolelor. Construit la sfârșitul secolului al XIX-lea de societatea de asigurări Dacia-România, palatul a fost cumpărat de municipalitate în 2013, devenind sediul potențial al Pinacotecii, după ce inițial, proiectul a fost lansat în 2012.

De-a lungul timpului, terenul pe care se află Palatul Dacia a gazduit și o biserică veche, Ghiormei Banul, ctitorită în 1564-1565, dispărută ulterior din cauza neglijenței, a cutremururilor și a incendiilor. În același loc s-au construit mai apoi un han și, în final, edificiul actual, semn de prosperitate economică și culturală pentru comunitatea greacă din București. În anii 1860, terenul a fost eliberat pentru construcția noului Palat Dacia, edificiu care, timp de peste un secol, a fost martor al istoriei capitalei.

Perspective și urmări

Așteptările sunt mari acum ca după finalizarea reabilitării, Palatul Dacia să devină un pol cultural și artistic de prestigiu, precum și un punct de atracție pentru turiști și localnici. Concursul pentru achiziția lucrărilor a fost lansat, iar autoritățile și muzeul își pun speranțele în finalizarea rapidă a proiectului pentru a reda clădirii strălucirea de altădată și pentru a sprijini revitalizarea centrului istoric al Bucureștiului.

Pe fondul acestei reînvieri, se anticipează că în următorii ani, Palatul Dacia se va transforma într-un centru cultural emblematic, promovând valorile și patrimoniul românesc și european, dar și încurajând și mai mult interesul pentru artă și istorie. Procesul a fost, însă, marcat de dificultăți birocratice și contestări, dar ultimele evoluții dau încredere că proiectul va deveni realitate, conform planurilor inițiale.

Ana Vasilescu

Autor

Lasa un comentariu