Iranul acuză SUA de intervenție în protestele interne și denunță „scandalagii” care încearcă să-l cointeresese pe președintele Biden
Iranul a trecut de la criza internă la o confruntare diplomatică cu Statele Unite, după ce liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a denunțat manifestațiile antigubernamentale din țară ca fiind orchestrate de „scandalagii” intenționați să servească interesele Washingtonului. În același timp, oficialii de la Teheran au trimis o notă dură Consiliului de Securitate al ONU, în care acuză Statele Unite de perturbarea stabilității interne și de transformarea protestelor în acte de vandalism cu caracter „subversiv și violent”.
Khamenei atacă protestatarii și implicarea SUA în criza internă
Liderul suprem al republicii islamice și-a exprimat oficial încrederea că mișcările de protest sunt susținute de adversarii regimului, în frunte cu Washingtonul, pentru a destabiliza Iranul. “Acești străini și scandalagii încearcă să-i facă pe plac președintelui SUA și să provoace haos în țara noastră,” a declarat Khamenei într-o discursie televiziunii naționale. Mesajul său, transmis în fața unui public numeros, indică o încercare a regimului de a prezenta manifestațiile ca fiind manipulated.
De câteva săptămâni, Iranul se confruntă cu valuri de proteste spontane în mai multe orașe, generate de nemulțumirea față de criza economică, sancțiunile internaționale și politicile autoritare. În ciuda apelurilor la calm și a unei coerciții sporite din partea autorităților, manifestațiile au continuat, fiind marcate de confruntări violente între protestatari și forțele de ordine, precum și de acte de vandalism despre care oficialii spun că sunt susținute de „diverse forțe externe”.
Reacția diplomatică: Iranul trimite un mesaj dur către ONU și SUA
În paralel cu discursul intern, Teheranul a intensificat presiunea diplomatică, trimițând o scrisoare oficială Consiliului de Securitate ONU, în care acuză Statele Unite de „amplificarea și perpetuarea instabilității interne” din Iran. În acest document, oficialii iranieni afirmă că Washingtonul a folosit protestele ca pretext pentru a „interveni în afacerile interne” ale țării, transformându-le în „acte subversive, violente și vandalism”.
Analistii consideră această mutare ca fiind o încercare a Iranului de a obține sprijin diplomatic și de a justifica eventuale acțiuni de autocritică populară sau represalii împotriva influenței externe. În același timp, Iranul acuză SUA de sprijin logistic și financiar pentru protestatari, o acuzație frecvent întâlnită în retorica regimului de la Teheran.
Contextul tulburi de mult timp: sancțiuni, represalii și lupta pentru putere
Criza actuală survine pe fondul sancțiunilor dure impuse de Statele Unite și de alte state occidentale, menite să achieseze la programul nuclear iranian și la măsuri de contracarare a influenței regionale a Teheranului. Aceste constrângeri economice au făcut ca mii de cetățeni să trăiască în sărăcie și lipsuri, alimentând nemulțumirea populară și dorința de reforme politice.
În plus, regimul conservator condus de ayatollahul Khamenei a reacționat cu o și mai mare înăsprire, constatând o amenințare directă la adresa stabilității sale. Deși oficialii de la Teheran afirmă că protestele sunt „controlabile”, ultimele zile au arătat o intensificare a violenței și o radicalizare a mișcărilor, ceea ce ridică semne întrebătoare legate de evoluția situației.
Perspective și posibile evoluții
Pe măsură ce tensiunile interne și externe escaladează, Iranul ia în calcul măsuri mai ferme pentru a reprima protestele, iar comunitatea internațională rămâne în așteptare, observând dacă vechile alianțe și noile mutări diplomatice vor schimba cursul evenimentelor. În timp ce Washingtonul urmărește cu atentă îngrijorare criza din Iran și reacționează prin declarații și sancțiuni suplimentare, liderii iranieni par deciși să prezinte această situație ca fiind parte a unei conspirații globale menite să-l slăbească pe regim.
Provocarea rămâne însă una deschisă: dacă protestele se vor intensifica sau dacă vor fi deturnate de elemente violente, Iranul riscă să se adâncească într-o criză de apropriere și de stabilitate, cu implicații regionale, dar și globale. Rămâne de văzut dacă astfel de propagandă și strategie diplomatică vor avea efecte asupra opiniei internaționale și dacă vor putea salva, măcar temporar, situația atât intern, cât și pe plan diplomatic.
