Judecătorii Curții Constituționale a României au decis miercuri, după cinci amânări, că legea ce preconizează creșterea vârstei de pensionare a magistraților și reducerea cuantumului pensiei de serviciu este constituțională. Cu un vot de 6 la 3, legea inițiată de Guvernul Bolojan se îndreaptă acum spre promulgare de către președinte. Această hotărâre vine după o perioadă de intense dezbateri juridice și politice, stârnind reacții diverse din partea autorităților și a societății civile.
Reacția autorităților: un cadru juridic controversat
Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a condamnat ferm hotărârea CCR: „Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente.” Cu alte cuvinte, Savonea subliniază riscurile pe care le ar putea avea această lege asupra independenței magistraților, demarând un conflict între instanțele superioare și Curtea Constituțională.
În contrast, primarul Capitalei, Nicușor Dan, a salutat decizia CCR, considerând că „recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră.” El a promis că munca judecătorilor va fi respectată. Reacțiile polarizate indică o societate divizată pe tema reformării pensiilor magistraților.
Decizia după trei luni de amânări
Decizia Curții, anunțată în urma a trei luni de amânări, a fost provocată de cererile venite din partea ÎCCJ de a trimite reforma pentru analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Aceasta a fost respinsă în mod repetat, iar CCR a decis, în urma votului, că propunerea Guvernului este conformă cu Constituția. Măsurile preconizate de lege vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025, deși, având în vedere termenele de promulgare, acest aspect ar putea suferi modificări.
Votul în CCR a fost unul controversat, având în vedere că dintre cei şase judecători care au sprijinit legalitatea legii, toți au fost numiți cu susținerea altor partide politice. Cei trei judecători care au votat împotriva au argumentat că legea discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu. De asemenea, aceștia au subliniat lacunele normative care ar putea crea confuzii în aplicarea legii.
Ce prevede legea și implicațiile sale
Legea modifică pensiile magistraților astfel încât, începând cu 2026, vârsta de pensionare să crească gradual până la 65 de ani. Acest proces va dura 15 ani, ceea ce înseamnă că până în 2042, toți magistrații vor trebui să se pensioneze la această vârstă. În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezenta 80% din ultimul salariu brut, iar noua formulă prevede o reducere semnificativă a acesteia, la 55% din baza de calcul.
Această modificare ar putea afecta grav viitorul magistraților, mai ales în contextul în care independența justiției este un principiu fundamental într-o societate democratică. Deja se conturează tensiuni între instanțele judecătorești, iar reacțiile din partea societății, a specialiștilor în drept și a magistraților nu se lasă așteptate.
Hotărârea Curții Constituționale deschide o nouă etapă în cadrul sistemului judiciar românesc, cu implicații semnificative nu doar pentru magistrați, ci și pentru întreaga societate. Cum va evolua această situație și cum vor reacționa instituțiile europene rămâne de văzut în perioada următoare.
