Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a tras un semnal de alarmă cu privire la riscul reaprinderii inflației în zona euro, din cauza noului șoc energetic generat de închiderea Strâmtorii Hormuz. În același timp, Lagarde a solicitat guvernelor din Uniunea Europeană să ofere un sprijin fiscal țintit, pentru a proteja gospodăriile vulnerabile fără a exacerba presiunile inflaționiste sau a compromite sustenabilitatea fiscală.
Discursul susținut la Berlin, cu ocazia aniversării a 75 de ani a Asociației Băncilor Germane, a evidențiat îngrijorările BCE cu privire la impactul potențial al crizei energetice asupra economiei europene. Lagarde a subliniat că actualul context economic este caracterizat de o serie de șocuri succesive, de la pandemie și războiul din Ucraina până la criza energetică. Închiderea Strâmtorii Hormuz, considerat de președinta BCE drept „cel mai important punct de strangulare energetică din lume”, aduce noi incertitudini.
Analiza BCE: Inflație mai mare, creștere mai slabă
BCE a realizat o analiză aprofundată a potențialelor efecte ale noilor tensiuni energetice, bazată pe scenarii economice diferite. Rezultatele, publicate în martie, indicau posibilitatea unei inflații mai mari și a unei creșteri economice mai slabe decât se anticipa anterior. Pierderea netă de petrol este estimată la aproximativ 13 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 13% din consumul global, însă Lagarde a specificat că piețele par să mizeze pe o perturbare de scurtă durată.
Instituția monetară europeană consideră că două elemente sunt cruciale pentru a determina răspunsul de politică monetară: durata perturbării fluxurilor de energie și modul în care creșterea prețurilor la energie se va transmite în inflația de bază. Aceste aspecte vor ghida deciziile BCE în perioada următoare.
Rolul crucial al politicilor fiscale ale guvernelor
În discursul său, Christine Lagarde a subliniat importanța abordării fiscale a guvernelor în contextul actual. Ea a avertizat că măsurile fiscale ample, precum plafonările sau reducerile generale de taxe, pot diminua inflația pe termen scurt, dar riscă să distorsioneze semnalele prețurilor și să prelungească presiunile inflaționiste.
BCE recomandă ca măsurile de sprijin fiscal să fie temporare, țintite și să păstreze semnalul prețului, pentru a proteja gospodăriile vulnerabile fără a agrava inflația sau a afecta sustenabilitatea fiscală. Lagarde a subliniat că experiența din 2022 a arătat că măsurile ample și nețintite au atenuat temporar inflația, dar au slăbit semnalul prețului și au contribuit la menținerea unei inflații ridicate.
Președinta BCE a reiterat angajamentul instituției de a asigura revenirea inflației la 2% pe termen mediu.
