Tăierea Normei de Hrană Propusă pentru Toți Funcționarii Publici
În cadrul ședinței coaliției guvernamentale de luni, 16 februarie, secretarul de Stat la Finanțe, Daniela Pescaru, a propus tăierea normei de hrană pentru toți funcționarii publici, inclusiv pentru militari și polițiști. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a confirmat că măsura vizează „pentru toată lumea”, estimând un impact bugetar de aproximativ 2,4 miliarde de lei.
Hunor a detaliat că, dintre toți beneficiarii normei de hrană, aproximativ o treime sunt angajați ai Ministerului Apărării și al Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce ar echivala cu o reducere de circa 800 de milioane de lei. Această decizie vine într-un context economic dificil, guvernul sperând să realizeze economii semnificative la buget în anul 2023.
Reacția Ministrului Apărării
Declarația lui Kelemen Hunor nu a rămas fără reacție. Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a declarat ferm că nu va accepta tăierea normei de hrană a militarilor. „Eu, ca ministru al Apărării, nu semnez un document care presupune eliminarea unei norme de hrană pentru militarii Armatei Române, care există din perioada lui Cuza”, a afirmat Miruță, subliniind importanța acestei norme pentru menținerea unui standard alimentar adecvat în rândul trupelor.
Miruță a menționat că norma de hrană este esențială pentru sustenabilitatea activităților zilnice ale militarilor, iar eliminarea ei ar putea afecta nu doar bunăstarea acestora, ci și eficiența operațiunilor militare. „În cadrul Ministerului Apărării sunt zone în care se pot face reduceri de cheltuieli, dar nu din sarcina personalului militar”, a adăugat el, lăsând de înțeles că reducerea cheltuielilor trebuie să fie atent calculată.
Implicațiile Economice ale Măsurii
Propunerea Ministerului Finanțelor a generat un val de discuții în rândul politicienilor și al specialiștilor economici. Tăierea normei de hrană ar putea influența nu doar nevoile individuale ale funcționarilor publici, ci și bugetul național. Liderii coaliției speră că măsura va contribui la o economie de trei miliarde de lei, ceea ce ar putea asigura o anumită stabilitate în contextul endemici de crize economice.
Pe de altă parte, tăierea normei de hrană ar putea stârni nemulțumiri în rândul funcționarilor publici, care deja se confruntă cu incertitudini legate de salarii și condițiile de muncă. Reacțiile negre ale opiniei publice nu s-au lăsat așteptate, iar experții avertizează că astfel de măsuri ar putea afecta moralul angajaților din sectorul public și prestația serviciilor acestora.
Poziții Divergente în Coaliție
Trecerea propunerii prin coaliție nu va fi simplă. În timp ce unii membri ai guvernului susțin măsura ca o soluție necesară, alții, precum liderul USR, își exprimă dezacordul. Pozițiile divergente au reîntărit nevoia de discuții interne, menționând faptul că eficiența bugetară nu ar trebui să vină în detrimentul bunăstării funcționarilor.
Pe fondul acestor discuții, Ministerul Sănătății a reușit să obțină o concesie, renunțând la tăierea cu 10% a cheltuielilor pentru personalul spitalelor, semn că în cadrul coaliției există o dorință de a găsi soluții echilibrate. La Educație, rectorii vor avea mai mult timp pentru ajustarea bugetelor până la începutul anului universitar.
Decizia finală privind norma de hrană este încă în discuție, iar mediul politic rămâne tensionat pe măsură ce se discută despre echilibrul între o bună gestionare economică și protejarea drepturilor și nevoilor angajaților din sectorul public.
