Leancă își asumă responsabilitățile în dosarul fraudelor bancare: “Am greșit că nu mi-am dat demisia la timp”
Fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a declarat că regretă că nu a demisionat mai devreme din funcție, în contextul scandalului fraudei bancare. Afirmarea a fost făcută în cadrul primei ședințe de judecată din acest an, în procesul lui Vladimir Plahotniuc, unde Leancă a fost chemat ca martor al apărării. Această declarație vine într-un moment de intensificare a discuțiilor despre responsabilitățile politice în contextul falimentelor sistemului financiar din țară.
„E important să sper să nu se uite ce am făcut în calitate de ministru și premier”, a subliniat Leancă. El a clarificat că singurul lucru pe care și-l reproșează este că nu a părăsit funcția la timp, premisele pentru criza din sistemul bancar fiind discutate încă din 2014. Fostul premier a subliniat că, la vremea respectivă, nu se punea problema unei intervenții statale drastice.
Întrebări rămase fără răspuns
Leancă a menționat că bănuiește o conexiune mai largă a actorilor implicați în fraudă, dar a refuzat să ofere detalii sau nume specifice. „Nu sunt convins că domnul Șor a fost unicul care a beneficiat”, a afirmat el, indicând că atacurile raider ar fi început ceva mai devreme, în 2011. Acesta a menționat că ar fi fost implicați atât actori din Moldova, cât și din afară, dar a specificat că aceste afirmații vor necesita investigații suplimentare.
Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a intervenit pentru a susține că martorul nu a primit niciodată indicații de la clientul său. Rogac a punctat că responsabilitatea instituțiilor financiare din acea vreme era atribuită, în principal, Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM).
„Dumnealui a venit să confirme că nu a primit indicații de la Plahotniuc. Relațiile politice dintre componentele alianței erau foarte complicate”, a afirmat Rogac. Această poziție este similară cu cea exprimată anterior de alți martori, care au subliniat că nu există dovezi solide care să-l asocieze pe Plahotniuc cu deciziile financiare controversate.
Accentele conflictuale ale acuzațiilor
Procurorul de caz, Alexandru Cernei, a calificat declarațiile lui Leancă drept irelevante. „A vorbit despre acțiuni post-factum, fără a oferi informații concrete despre implicarea lui Plahotniuc sau a altor persoane în frauda bancară”, a spus Cernei. Această opinie reflectă tensiunile dintre partea apărării și acuzare, fiind evident că fiecare parte își susține propria versiune a evenimentelor.
Investigațiile recente, cum ar fi „Cutia Neagră PLUS”, au arătat că Guvernul Leancă a fost sub presiune să acorde garanții de stat în contextul unei crize iminente. Pe 25 septembrie 2014, la doar o săptămână după ce situația din sistemul bancar a devenit publică, guvernul a aprobat un pachet de legi care a permis intervenția statului pentru salvarea băncilor devalizate.
Leancă susține că a vrut să se asigure că toate ramurile puterii erau bine informate despre criza financiară înainte de a lua măsuri. Cu toate acestea, faptul că aceste garanții au fost emise în secret ridică multe întrebări cu privire la transparența și responsabilitatea deciziilor luate.
Fostul premier este cercetat și în cadrul unui alt dosar, privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, acuzațiile vizând o prejudiciere semnificativă a statului. Aeroportul a fost restituit oficial în 2023, dar acest caz rămâne un subiect de intensă dezbatere publică.
Fie că se află în fața instanței ca martor sau ca inculpat, Iurie Leancă continuă să fie o figură centrală în povestea tumultoasă a sistemului politic și bancar din Republica Moldova. Pe măsură ce procesul avansează, clarificarea acestor evenimente devine din ce în ce mai urgentă pentru a restabili încrederea publicului în instituțiile statului.
