Guvernul trebuie să reducă rapid deficitul bugetar pentru a evita consecințe grave, avertizează Mugur Isărescu
România înregistrează în 2025 un deficit bugetar alarmant de 7,7%, o situație care necesită măsuri imediate pentru a evita pierderea încrederii pe piețele externe și agravarea rating-ului de țară, avertizează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Declarația sa vine într-un context în care autoritățile estre încercat să gestioneze o creștere economică fragilă, în ciuda provocărilor financiare.
Riscurile unei neglijări a deficitului bugetar
Isărescu a subliniat că dacă deficitul nu va fi corectat în scurt timp, România riscă să piardă tot ce a câștigat în ultimele luni. Acestea includ credibilitatea piețelor financiare, accesul facilibil de pe piețele externe și o eventuală downgrade a rating-ului de țară, elemente esențiale pentru stabilitatea economică pe termen lung.
„Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce-am câștigat în ultimele luni de zile: credibilitate, accesibilitate de pe piețele externe, rating de țară, și așa mai departe”, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta a adăugat că menținerea unui nivel sănătos al deficitului este vital pentru a putea susține creșterea economică și pentru a evita criza de încredere.
Ultimele eforturi și provocări pentru reducerea deficitului
România a reușit să reducă deficitul bugetar cu circa 1,5 puncte procentuale din PIB în ultimele cinci luni, un elan considerat de experți ca fiind pozitiv, dar nesuficient pentru a schimba cu adevărat trendul periculos. Consilierul guvernatorului, Eugen Rădulescu, explică faptul că un program de austeritate va aduce inevitabil o diminuare a creșterii economice.
„Un program care vizează reducerea deficitului bugetar atrage o temperare a creșterii economice, deoarece îngheață în termeni nominali anumite venituri, ceea ce se răsfrânge direct asupra cererii de consum”, afirmă Rădulescu. Totodată, el adaugă că această situație nu este de durată, mai ales dacă reducerea deficitului va fi compensată prin investiții.
Experții consideră că, dacă investițiile vor crește, chiar și în condițiile unor restricții bugetare, România poate să își mențină o traiectorie de creștere economică mai sănătoasă, evitând recesiunile dureroase. Însă, acest echilibru între austeritate și stimulare economică necesită o gestionare atentă, susțin specialiștii.
Istoricul relației României cu Fondul Monetar Internațional
Mugur Isărescu a rememorat la rândul său perioda dificilă de după 1990, când România a avut nevoie să își refacă relațiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI). În timpul comunismului, țara era membru al FMI încă din 1972, însă după căderea regimului, situația s-a complicat.
„Păi pentru România a fost mai greu să refacă relațiile cu FMI. Noi, care eram membri din 1972, eram singura țară comunistă membră a fondului, dar în condițiile de după 1990, ne-am izolat complet”, explică Isărescu. În acea perioadă, România a avut nevoie de sprijin pentru a relansa economia și a reveni pe piețele internaționale.
Guvernatorul a adăugat că, deși procesul a fost dificil, colaborarea cu FMI a fost esențială pentru stabilizarea economică, dar și pentru consolidarea încrederii externe în economia românească. În prezent, însă, menținerea unei creșteri sustenabile și a credibilității rămâne un obiectiv prioritar pentru autorități.
Ce urmează pentru economia României
Pe măsură ce România se confruntă cu un deficit bugetar în creștere, discuțiile despre măsurile de consolidare fiscală devin tot mai intense. Guvernul trebuie să găsească un echilibru delicat între reducerea cheltuielilor și stimularea creșterii economice, astfel încât să evite o criză de încredere pe piețele financiare.
Declarațiile guvernatorului BNR subliniază totodată faptul că o scădere controlată a deficitului, combinată cu investiții pentru susținerea economiei, poate oferi un cadru stabil pe termen mediu. În condițiile în care România a reușit deja să reducă deficitul, autoritățile sunt în fața unei opțiuni cruciale: să continue reformele sau să se confrunte cu riscuri din ce în ce mai mari.
Între timp, piața așteaptă cu interes deciziile guvernului, monitorizând cu atenție pașii care vor fi făcuți pentru a stabiliza situația financiară. Cu un deficit atât de mare și o economie fragilă, guvernul și BNR trebuie să colaboreze strâns pentru a evita scenariile negative care pot pune în pericol stabilitatea macroeconomică a țării.
