Întrebări și răspunsuri în criza nucleară: Iranul și negocierile cu SUA
Iranul s-a declarat deschis pentru negocieri cu Statele Unite în privința programului său nuclear, însă condițiile puse de Teheran par să adâncească și mai mult nepăsarea bilaterală. Ministrul Afacerilor Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a afirmat că orice discuție trebuie să se desfășoară pe o bază de “respect reciproc” și “interese comune”, citind între rânduri că Teheran insistă pe recunoașterea dreptului său de a îmbogăți uraniu.
Într-o întâlnire televizată cu diplomați străini, Araghchi a declarat că Iranul este “pregătit pentru război”, argumentând că aceste negocieri trebuie să aibă loc dintr-o poziție de egalitate. “Negocieri corecte și demne sunt esențiale pentru a avansa în această direcție”, a adăugat el, subliniind că Iranul nu intenționează să renunțe la programul său nuclear.
Ce semnifică “egalitate” în negocierile nucleare?
Pentru Iran, “corect și demn” înseamnă recunoașterea de către SUA a dreptului său de a îmbogăți uraniu pe teritoriul național. Acest aspect este văzut de Teheran ca o chestiune de suveranitate, în timp ce oficialii americani consideră îmbogățirea uraniului o “linie roșie”, temându-se că aceasta ar putea conduce la dezvoltarea unor arme nucleare. Deși Iran a negat constant că are intenții militare cu programul său nuclear, pozițiile intransigente ale ambelor părți riscă să blocheze orice progres.
Negocierile între Iran și SUA au stagnat, în mare parte din cauza neîncrederii reciproce. Teheranul susține că a pierdut încrederea în administrația Trump după un atac israelian asupra unor facilități nucleare iraniene, în timp ce americanii simt că progresele către un acord sunt prea lente. Această dinamică complică serios posibilitățile de reluare a discuțiilor.
Distrustul ca obstacol în calea păcii
Pe fundalul acestor tensiuni, relațiile dintre Iran și Statele Unite par să se înrăutățească. Diplomatul iranian a declarat că “de câte ori s-a încercat un dialog, au fost intervenții externe care au sabotate eforturile”. Cu doar câteva zile înainte de a anunța disponibilitatea de a negocia, Iranul a fost din nou sub atacuri din partea Israelului, iar oficialii de la Teheran acuză Washingtonul că susține astfel de agresiuni.
Administrația Trump a stabilit un termen de aproximativ 60 de zile pentru a ajunge la un acord. După expirarea acestuia, Israels a atacat, iar președintele american a afirmat că “situatia s-a complicat doar atunci când părea că suntem aproape de un acord”. Aceste evenimente nu doar că au distrus încrederea, dar au și creat un cerc vicios din care ar fi foarte greu de ieșit.
În ciuda semnalelor de deschidere din partea ambelor părți, rămâne incert cine va face primul pas și va propune locul, data și agenda discuțiilor. În timp ce oficialii din Washington și Teheran recunosc nevoia de negocieri, retorica și condițiile în care acestea s-ar putea desfășura riscă să mențină starea de incertitudine care domină deja scena internațională.
Să vedem, așadar, dacă cele două țări vor reuși să convergă spre o soluție sau dacă neîncrederea va continua să fie un obstacol insurmontabil în calea unei păci durabile.
