Iranul adoptă o doctrină militară ofensivă în contextul tensiunilor crescânde cu Israelul și Statele Unite
Tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează, iar Iranul pare să fi trecut oficial la o nouă strategie militară, focusată pe acțiuni ofensive. Anunțul făcut de generalul Abdolrahim Mousavi, șeful Statului Major al armatei iraniene, marchează o schimbare semnificativă în modul în care țara își gestionează relațiile tensionate cu rivalii săi din regiune și dincolo de ea. Potrivit agenției de știri EFE, citată de Agerpres, această decizie vine pe fondul unei serii de evenimente care au adus și mai multă volatilitate în zona.
O schimbare de paradigmă în strategia militară iraniană
După o serie de confruntări intense și lovituri aeriene sportive între Israel și Iran în ultimul an, oficialii de la Teheran au ajuns la concluzia că trebuie să-și adapteze doctrina militară pentru a răspunde mai eficient amenințărilor externe. “După războiul de 12 zile (cu Israelul) și…,” a declarat Mousavi, indicând că deciziile actuale sunt rezultatul unor experiențe concrete și dureroase din confruntările recente, în care Iranul a fost vizat de bombardamente aeriene și atacuri pentru a-i slăbi influența regională.
Această schimbare doctrinară se traduce prin pregătirea pentru acțiuni proactive, nu doar defensive. Tatonele de forță se concentrează acum pe capacitatea de a riposta rapid și violent, amplificând prezența și capacitatea de a răspunde oricăror tentative de insubordinare sau agresiuni din partea adversarilor din Israel și SUA. În mod concret, Iranul investește în dezvoltarea de arme avansate, în pregătirea trupelor, dar și în alianțe regionale pentru a-și asigura un răspuns coordonat și puternic în cazul în care vor fi provocați din nou.
Context regional și geopolitic: tensiuni în creștere
Tensiunile din strategia militară iraniană trebuie înțelese în contextul mai larg al unor conflicte regionale și al intervențiilor externe. Anul trecut, războiul de 12 zile dintre Israel și Iran a fost de o brutalitate rar întâlnită, iar bombardamentele aeriene au vizat poziții și depozite de arme ale Teheranului în Siria și Liban. În plus, activitatea intensificată a proxy-urilor iraniene, precum gruparea Hezbollah, și evoluțiile din Siria și Yemen au amplificat tensiunea regională.
De partea sa, Statele Unite nu sunt liniștite, iar avertismentul de a nu provoca Iranul a fost repetat de oficialii americani. În ultimele săptămâni, administrația Biden a fost pusă în alertă, fiind incapabilă să excludă utilizarea forței în cazul unor escaladări majore. În același timp, Iranul a reacționat dur, semnând acorduri cu alte state din Orientul Mijlociu și mărind arsenalul de arme, pregătindu-se pentru orice scenariu.
Perspective și posibile evoluții
Schimbarea doctrinelor militare din Iran, departe de a diminua tensiunile, pare să le amplifice, adăugând un nou strat de incertitudine în regiune. Expertiza analiștilor indică faptul că Iranul intenționează să devină mai agresiv, nu doar ca răspuns la provocări, ci ca strategie preventivă și de alianță externă.
Ultimele mișcări ale Teheranului, alături de insultări și avertismente reciproce din partea SUA și Israelului, sugerează că zona este în pragul unor noi conflicte. În timp ce Iranul își consolidează poziția și pregătește o reacție răspicată la orice încercare a adversarilor de a-l destabiliza, lumea rămâne cu ochii pe evoluțiile din regiune, în așteptarea unui eventual nou episod de confruntări armate.
