Instituțiile publice din București par să sfideze în mod clar rigorile austerității anunțate oficial. În timp ce guvernul atrage atenția asupra problemelor bugetare și a necesității reducerii cheltuielilor, anumite entități din Capitală și din alte părți ale țării continuă să achiziționeze echipamente de ultimă generație, inclusiv telefoane mobile din cele mai recente serii, în valoare de mii de euro, pentru o activitate strict administrativă.
Achizițiile din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) dezvăluie o realitate diferită față de discursul oficial. Printre chilipirurile cel mai scandaloase se numără comenzile făcute de Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog din Sectorul 1 al Capitalei, care a încheiat în noiembrie o achiziție directă în valoare de peste 39.000 de lei (mai mult de 7.700 de euro). La comanda s-au regăsit mai multe telefoane Apple iPhone 17 Pro Max, cu stocare de 512 GB și specificația de culoare „Cosmic Orange”, un detaliu cel puțin neobișnuit pentru o achiziție destinată domeniului sănătății mintale.
Această investiție include, de asemenea, achiziționarea a trei seturi de căști AirPods Pro, a căror valoare ridicată ridică întrebări privind justificarea acestor cheltuieli în condițiile în care instituția publică nu a comunicat clar modul în care aceste dispozitive contribuie la îmbunătățirea activității sau a eficienței operaționale.
Un alt exemplu notabil provine din lumea academică, unde Fundația „Patrimoniul ASAS”, parte a Academiei de Științe Agricole și Silvice, a cumpărat la începutul lunii decembrie un iPhone 17, în versiunea de 256 GB, cu un preț de peste 4.100 de lei fără TVA. Deși suma este considerabilă pentru o achiziție individuală, mai ales în contextul crizei financiare, întrebarea dacă un astfel de dispozitiv este cu adevărat necesar într-un cadru universitar rămâne fără răspuns clar.
Fenomenul achizițiilor de telefoane scumpe nu se limitează la București. Situații similare sunt observate și în alte zone ale țării, unde diverse autorități locale și instituții publice aleg să își echipeze angajații cu gadgeturi de ultimă generație. În județul Satu Mare, Primăria Tarna Mare a cumpărat opt telefoane iPhone 17 Pro, folosind fonduri europene, în valoare de aproape 44.000 lei, în timp ce în sud, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași a achiziționat nouă astfel de dispozitive, în valoare de aproape 49.000 lei. În plus, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hățieganu” din Cluj-Napoca a mers chiar mai departe, optând pentru un iPhone 17 Pro Max cu capacitate de un terabyte, utilizat aparent pentru proiecte speciale sau filmări de înaltă rezoluție.
Deși aceste achiziții ridică întrebări despre prioritatea și justificația cheltuielilor publice în condiții de austeritate, fenomenul pare a fi tot mai răspândit la nivel național. Publicațiile de specialitate și jurnaliștii de investigație au început să analizeze această tendință, constatând o competiție tot mai acerbă pentru cele mai noi și performante gadgeturi, chiar în rândul instituțiilor adminstrate de stat.
Pentru autoritățile și conducătorii publici, aceste achiziții încep să devină un simbol al disproporției între discursul oficial de austeritate și realitatea zilnică a cheltuielilor din bugetele publice. Pe termen lung, rămâne de văzut dacă această tendință va continua sau dacă presiunile cetățenilor și ale societății civile vor reuși să pună capăt unor astfel de cheltuieli nesigure din punct de vedere al necesității și al impactului real asupra serviciilor publice. În vreme ce telefoane și gadgeturi de top par să devină o normă acceptată în anumite zone ale administrației, întrebarea dacă acestea aduc cu adevărat valoare pentru cetățeni și pentru bugetul public rămâne, pe zi ce trece, fără răspuns clar.
