Hong Kong va găzdui anul acesta Adunarea Generală anuală a INTERPOL, eveniment ce reunește oficiali de poliție din 196 de state membre. Această alegere a locației a stârnit controverse, fiind criticată atât de avocați, cât și de activiști pentru drepturile omului și foști ofițeri de poliție, care avertizează asupra riscului de a întări regimurile autoritare și de a limita participarea jurnaliștilor și a organizațiilor neguvernamentale.
De ce Hong Kong devine punctul central al discuțiilor internaționale
Organizația internațională INTERPOL va ține întâlnirea în Hong Kong în perioada 17-20 noiembrie. Pentru această country, evenimentul reprezintă o oportunitate de a-și demonstra „hotărârea de a colabora cu agențiile de aplicare a legii din întreaga lume în combaterea criminalității”, conform unui comunicat al Biroului de Securitate al Hong Kong-ului. Cu toate acestea, alegera locației nu este lipsită de critici.
De altfel, un fost oficial de poliție din Asia a declarat sub anonimat că „PRC (Republica Populară Chineză) și-ar dori evident să își exercite mai multă influență asupra INTERPOL, iar utilizarea poliției din Hong Kong reprezintă o metodă bună pentru acest lucru”. Acest lucru devine și mai alarmant dacă luăm în considerare modul în care China a extins și aprofundează activitatea Ministerului Securității Publice în străinătate, în cadrul inițiativei globale a Beijingului pentru securitate, care propune o nouă ordine internațională de securitate.
Dificultățile pentru jurnaliști și ONG-uri
Prezența în Hong Kong a oficialilor din întreaga lume ridică însă și probleme pentru jurnaliști și organizațiile neguvernamentale. Tensiunile legate de legislația de securitate instaurată în 2019, după protestele masive pentru democrație, au dus la persecutarea a mii de persoane. Recent, Jimmy Lai, în vârstă de 78 de ani, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru „colaborare cu forțe străine”. În total, peste 10.200 de oameni au fost arestați și aproape 2.400 au fost puși sub acuzare în legătură cu protestele din Hong Kong, conform datelor Poliției locale.
Anunțul privind o eventuală actualizare a legii, care va criminaliza refuzul de a furniza parolele pentru dispozitivele electronice sau de a decripta comunicațiile la solicitare, a provocat chiar și o alertă de securitate pentru americani, din cauza riscului de a fi forțați să devină vulnerabili în fața autorităților locale.
Organizațiile internaționale și jurnaliștii pot participa la eveniment doar în anumite condiții. INTERPOL a precizat că vor fi permise doar prezența și participarea la evenimentele de deschidere și închidere, nu și participarea activă la discuții. Criticii consideră însă că, pentru organizațiile neguvernamentale și pentru mass-media, riscul de a fi reținuți sau chiar arestați doar pentru participare face ca participarea să fie aproape imposibilă.
Uneori, simbolurile și discursurile oficiale contrastează cu realitatea de pe teren. Biroul de Securitate din Hong Kong afirmă, într-un mesaj oficial, că evenimentul „va demonstra dorința de a coopera cu agențiile de aplicare a legii din întreaga lume”. În același timp, organizații pentru drepturile omului susțin că prinderea și arestarea disidenților, criticilor sau jurnaliștilor continuă în mod sistematic, iar libertatea de exprimare este din ce în ce mai limitată.
Cine și cât de mult abusează sistemul Red Notices
Un aspect de interes major în comunitatea internațională este modul în care China utilizează sistemul de alertă al INTERPOL, cunoscut sub numele de Red Notices. Potrivit unor surse, Beijingul ar fi unul dintre cei mai mari abuzatori ai acestui mecanism, alături de Rusia, fiind în topul solicitarilor de notificări. În 2024, INTERPOL a emis aproape 15.550 de astfel de alerte, o creștere de 27% față de anul precedent.
Din numărul total, peste 2.400 de notificări au fost respinse pentru că încalcă principiile organizației, precum respectarea Declarației Universale a Drepturilor Omului a ONU sau dacă notificările sunt considerate politice, militare, religioase sau rasiale. În 2025, numărul total de respingeri a urcat la 2.550, dintre care 558 din motive legate de încălcarea drepturilor omului.
Deși INTERPOL afirmă că nu oferă date detaliate despre solicitările provenind din China, avocații intervievați estimează că această țară se află în topul statelor care folosesc sistemul Red Notices în mod abuziv. Charlie Magri, fost oficial legal al INTERPOL, menționează că are aproximativ zece clienți chinezi care luptă împotriva anumitor notificări, fiind în creștere numărul acestora.
Ce s-a întâmplat cu fostul președinte al INTERPOL, Meng Hongwei, a atras atenția globală asupra influenței Chinei asupra organizației. În 2018, acesta a dispărut și ulterior a fost condamnat pentru corupție. Oficialii de la Beijing caută să combine sistemul de notificări cu metodele tradiționale de urmărire și reprimare, precum „Operation Foxhunt” sau „Skynet”, consideră sursele.
De cealaltă parte, INTERPOL susține că majoritatea cazurilor vizează combaterea criminalității grave: „Anual, mii de infractori sunt capturați, iar victimele exploatării sexuale sunt salvate”, conform unui reprezentant al organizației. În același timp, continuă monitorizarea și revizuirea proceselor pentru a preveni abuzurile.
Ce urmează
Organizațiile pentru drepturile omului avertizează asupra riscului ca evenimentul să fie folosit pentru a legitima acțiuni de reprimare și control al disidenților. Chiar dacă participarea în anumite limite este permisă, prezența oficialilor și a reprezentanților de poliție din întreaga lume în Hong Kong va fi un subiect delicat, având în vedere tensiunile legate de politicile interne și de controlul statului asupra libertăților civice.
Data de 20 noiembrie, când se va încheia Adunarea Generală a INTERPOL, va confirma dacă evenimentul a fost folosit pentru consolidarea influenței chineze sau dacă s-a păstrat o abordare neutră și transparentă în cadrul organizației.
