Peste 60% dintre adolescenții australieni sfidează interdicția de acces la rețelele sociale
O interdicție impusă de Australia pentru accesul minorilor cu vârste între 12 și 15 ani la rețelele sociale pare să nu dea rezultatele scontate. Un studiu recent arată că majoritatea copiilor din această categorie de vârstă continuă să utilizeze platforme precum TikTok, YouTube și Instagram, la patru luni de la implementarea restricțiilor. Rezultatele au stârnit dezbateri privind eficiența unor astfel de măsuri și necesitatea unor soluții mai eficiente.
Adolescenții australieni și apetitul pentru social media
Analiza, realizată online între 12 și 31 martie, relevă că trei din cinci adolescenți care aveau conturi pe rețelele sociale înainte de luna decembrie încă le folosesc. Peste jumătate dintre utilizatorii minori de TikTok, YouTube și Instagram accesează platformele fără restricții. Două treimi dintre tinerii care continuă să folosească YouTube afirmă că platforma nu a luat nicio măsură pentru a le închide conturile. Constatări similare apar și în cazul Snapchat, Instagram și TikTok, unde peste 60% dintre utilizatori raportează aceeași lipsă de acțiune.
Jumătate dintre copiii chestionați consideră că restricțiile nu au schimbat nimic în privința siguranței online, iar unul din șapte se declară chiar mai puțin protejat decât înainte. Se pare că interdicția, care prevedea amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni pentru companiile de tehnologie care nu respectă regulile, nu a avut impactul dorit.
Efectele restricțiilor: opinii divergente
Sondajele de opinie arată că părerile sunt împărțite în ceea ce privește efectele interdicției. Un sondaj YouGov realizat în martie indică faptul că 61% dintre părinți au observat câteva efecte pozitive, precum mai multe interacțiuni față în față, o relație părinte-copil mai bună și copii mai atenți în viața reală. Totuși, aproape 40% dintre părinți au menționat efecte negative, de la o inegalitate digitală crescută până la migrarea copiilor spre platforme mai puțin reglementate.
Andy Burrows, director al Fundației Molly Rose, a declarat că datele ridică semne de întrebare privind eficiența unei interdicții totale și consideră că legislația ar trebui să fie mai strictă pentru companiile tehnologice. Această opinie este susținută și de NSPCC, cea mai mare organizație caritabilă britanică dedicată protecției copilului.
Europa analizează posibilitatea unor măsuri similare
Guvernul britanic analizează o interdicție similară, rezultatele consultării publice fiind așteptate în această vară. În același timp, Grecia a anunțat recent că va interzice accesul persoanelor sub 15 ani la rețelele sociale și a cerut Comisiei Europene să adopte o legislație similară la nivelul Uniunii Europene. Discuțiile despre protecția minorilor în mediul online și necesitatea unor reglementări mai stricte sunt în continuă expansiune.
